BUSINESS CLUB. Investitorii ocolesc Moldova

Vasile Dîncu: „Călin Georgescu este o ficțiune a publicului, a unui public care este tot mai nemulțumit de politică”

Românul care îi impresionează pe belgieni cu muzica sa

Prima apariție a lui Klaus Iohnanis după demisie

Concedieri pe bandă rulantă în România. Care sunt industriile afectate

Lider PSD: Moțiunea nu va avea nicio șansă

Amenzi de peste 42.000 de lei după meciul Dinamo-Farul

Sârbii cer în stradă demisia președintelui Vucic

Generalul Zisu, despre ceasurile de lux găsite la percheziții

Valeriu Stoica, fost președinte PNL, spune ce ar trebui să facă Ilie Bolojan la Cotroceni

Sunt judeţe precum Vrancea, Vaslui sau Botoşani în care companiile străine au adus doar câteva zeci de milioane de euro după Revoluţie. Sau cel puţin aşa spun statisticile oficiale, care se uită însă după sediul central al firmelor. Ceea ce înseamnă că unele investiţii străine din Moldova apar în statistica din Bucureşti, acolo unde îşi au majoritatea investitorilor sediul central. Chiar şi aşa, banii ajunşi în Moldova sunt foarte puţini.

În ultimii 25 de ani investițiile străine directe în România au sărit de 60 de miliarde de euro. 146 de miliarde de lei, adică aproximativ 33 de miliarde de euro, au venit sub formă de capital social pentru filialele companiilor străine. Mai bine de jumătate din acești bani au ajuns în București și Ilfov.

Capitala a reușit să atragă de zece ori mai multe investiții decât Moldova, care este regiunea în care au ajuns cei mai puțini bani ai companiilor străine. De altfel, în Moldova investițiile străine s-au ridicat în ultimii 25 de ani la doar 8 miliarde de lei, au fost de trei ori mai mici decât în celelalte regiuni ale țării, arată o analiză a Ziarului Financiar pe baza datelor de la INS și Registrul Comerțului. Sunt județe moldovenești în care sumele aduse de investitori sunt infime. Cel mai rău stă Vrancea, în care au ajuns de doar 30 de milioane de lei, adică nici măcar zece milioane de euro. În Vaslui investițiile s-au ridicat la doar 130 de milioane de lei, iar în Botoșani la 140 de milioane de lei. Totuși, există județe cu performanțe la fel de slabe și în restul țării.

Gorjul a atras în ultimii 25 de ani investiții de doar 40 de milioane de lei, Brăila doar 160 de milioane, iar Satu Mare doar 230 de milioane. Cum e vorba doar de capitalul social, contează foarte mult faptul că firmele nu au sedii centrale înregistrate în aceste județe.

De exemplu, chiar dacă un lanț de supermarketuri își deschide un magazin în Vrancea sau Gorj, investiția va apărea în statistica din București, acolo unde este sediul grupului comercial. Dar asta nu înseamnă că întreaga Moldovă nu are o problemă. Chiar dacă investițiile de acolo sunt probabil ceva mai mari decât în statisticile oficiale, ramân totuși mici. Ceea ce se vede în salariile care sunt mult sub media națională.

În Vrancea, Vaslui, Neamț și Botoșani, adică în acele județe care au atras cele mai mici investiții, salariul mediu abia dacă depășește 1100-1200 de lei. În mod normal aceste salarii mici ar trebui să îi aducă pe investitorii aflați în căutarea unei forțe ieftine de muncă. Dar lipsa infrastructurii îi descurajează să desfășoare afaceri acolo. Moldova nu are deocamdată nicio autostradă, iar puținele drumuri naționale bune sunt supraaglomerate. Și nu ca urmare a unei activități economice intense, ci din cauză că nu există rute alternative.