În structura investiţiilor sunt date mai interesante şi mai plăcute. La 1,11 miliarde de lei s-a ajuns după participaţii la capital de 1,7 miliarde de euro şi o scădere a creditelor intra-grup de aproape 600 de milioane. La credite avem o scădere până la urmă pentru că aici în mare parte sunt banii transferaţi de băncile mamă fiicelor de la noi şi acum sunt luaţi înapoi. Continuă procesul de de intermediere, dar nu e cel mai rău lucru. Avem finanţare asigurată din resurse interne. Chiar de curând guvernatorul spunea că modelul de finanţare bazat pe resurse externe a fost gresit pentru ca a incurajat imprumutul in valuta mare cauzator de probleme. Dar aceea era varianta atunci pentru că nu existau bani în bănci cât să ajungă.
Deci scade valoarea creditelor însă vedem că paritcipațiile la capital sunt mai mari şi acestea sunt încurajatoare. Chiar dacă unele sunt făcute inclusiv pentur a acoperi pierderi, sau sunt participaţii din profiturile făcute aici, un volum mai mare în această zonă este mai bună pentru că sunt investiţii durabile generatoare de valoare adăugată. Sunt cele mai bune.
Să ne bucurăm de aceste cifre pentru că nu se ştie ce va mai fi. Cu Brexitul şi fricile generate de el se poate pune capac la cum se plimbă banii prin lumea asta.
Din păcate avem însă o balonare a deficitului de cont curent, ceea ce înseamnă că ies mai mulţi bani din ţară decât intră. Deficitul la cinci luni a fost de 2,6 miliarde de euro. Nu merită făcute comparaţii procentuale cu anul trecut pentru că eram pe excedent. Deja la cinci luni e un deficit de 1,6% din PIB. Nu e mare, dar creşte prea repede. E rezultatul consumului mare alimentat din import.