BUSINESS CLUB. Costuri economice după atentate
Bruxelles-ul nu este unul dintre marile huburi europene. Nu e la fel de important precum cel de la Frankfurt, Paris sau Amsterdam, dar este un aeroport important, cu 23 de milioane de pasageri pe an.
Pe flightradar se vede cum spaţiul aerian din jurul capitalei Belgiei s-a golit. Toate cursele au fost anulate, iar printre ele şi mai multe zboruri din România. TAROM a anunţat că a suspendat cinci curse de azi şi de mâine către şi dinspre Bruxelles. Blue Air a anulat zborul de astăzi Bacău - Bruxelles şi retur, iar cel de miercuri va fi reprogramat. Încremenirea nu are cum să nu aibă efecte.
E un oraş cu 1,2 milioane de locuitori, din care aproape jumătate sunt angajaţi. Iar aproape 90 % din slujbele de la Bruxelles sunt în servicii. Serviciile presupun interacţiunea. Poate că cel din serviciile financiare poate lucra de acasă, dar sunt multe domenii în care nu se poate aşa şi atunci apar pierderile.
În Bruxelles, la instituţiile europene lucrează peste 40 de mii de oameni. Avem şi un blocaj în funcţionarea acestora şi nu se poate ca tot acest context să nu lase urme.
Terorismul nu pune doar oamenii, ci şi banii pe fugă, iar Belgia a învăţat asta foarte recent. În noiembrie, panica de după atentatul de la Paris s-a extins în Bruxelles; oraşul a fost practic închis timp de patru zile. Iar efectul economic a fost că sute de companii au avut nevoie de ajutor de la stat, iar 0,1% din PIB-ul ultimului trimestru a dispărut.
Economia Bruxelles-ului trăieşte un deja-vu. La sfârșitul anului trecut, oraşul a fost pus sub alertă maximă de securitate, transportul subteran a fost suspendat, şcolile, magazinele au fost închise, iar oamenilor li s-a spus să nu iasă pe stradă. Pe stradă era armata. Un Bruxelles blocat nu e doar un Bruxelles care pierde controlul, ci şi o capitală a cărei economie nu a mai respirat patru zile. Coma a costat 350 de milioane de euro. Adică 0,1% din produsul intern brut pe ultimele trei luni ale anului.
Panica s-a răspândit inclusiv până în comerţul cu diamante şi-n industria modei, dar jumătate din pierderile blocajului au fost încasate de transporturi, de turism, restaurante şi organizatorii de evenimente.
Belgia are un mecanism de susţinere a companiilor private în vremuri de restrişte - e conceput pentru a amortiza şocurile grevelor de amploare sau a crizelor economice. A intrat în funcţiune şi la ameninţărea teroristă. Între 500 și 1.000 de companii au apelat la acest mecanism la sfârșitul anului trecut, unele preţ de câteva zile, altele preţ de câteva săptămâni.
Impactul terorii pare a fi limitat în timp, totuşi. Companiile suferă mai degrabă un şoc de scurtă durată, dar e greu de conceput cum ar arăta pe termen lung o Europă lovită de terorism la fel de des ca anul trecut. Poate apărea o criză de încredere, iar istoria arată că acesta e chiar cel mai rău tip de criză.
Deja turismul francez pare să nu mai fie foarte elastic. Încă nu şi-a revenit la forma dinaintea atentatelor din noiembrie. După Charlie Hebdo şocul a venit şi a plecat, după Bataclan efectele încă persistă. Noaptea tragediei le-a adus hotelierilor pierderi de aproape 300 de milioane de euro până acum.
Şi există teama că ratele de ocupare vor rămâne în continuare scăzute. Cu două atentate într-un singur an, Parisul începe să-şi clădească imaginea de destinaţie nesigură. Frica s-a întins pe tot globul. De pildă, compania aeriană Japan Airlines a decis să suspende zborurile Narita - Paris pentru mai multă vreme tocmai fiindcă cererea a fost foarte mică în urma atentatului din noiembrie.
Pagubele sunt totuşi reparabile. Turismul francez are şanse mari să revină la normal, dar totul depinde de cât de sigur pare în ochii oamenilor. Franţa şi Belgia trebuie să prezinte garanţii de securitate.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
