Business Club. Companii privatizate, apoi îngropate

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

În ultimii 25 de ani au fost privatizate peste 7.700 de companii de stat. Mai bine de 75% dintre ele au dat faliment, arată o analiza realizată de Asociația Națională a Antreprenorilor.

Majoritatea nu mai aveau niciun motiv sa funcționeze. Cu tehnologii depășite și fără clienți, multe întreprinderi comuniste lucrau pe stoc doar pentru a menține ocupată clasa muncitoare. Puteau fi aduse pe linia de plutire după Revoluție doar prin investiții masive.

Însă, pentru o lungă perioadă de timp, guvernele postdecembriste nu s-au grăbit să caute investitori serioși. Privatizările fostelor întreprinderi comuniste s-au facut la prețuri suspect de mici. Cu toate că erau neperformante, multe companii de stat erau amplasate pe terenuri și în clădiri care s-au dovedit a fi foarte valoroase pe piața imobiliară a României capitaliste.

De altfel, este imposibil de spus câte falimente ale fostelor companii comuniste au fost provocate de ineficiența lor și câte de privatizări frauduloase. Pentru unele, a fost o combinație a ambilor factori. De asemenea, e greu de spus ce s-a întâmplat cu cei care și-au pierdut locul de muncă în urma privatizărilor ratate. Sunt două milioane de oameni, după cum arată calculele Asociației Naționale a Antreprenorilor.

În mod cert, o parte au ajuns în mediul privat, nu neapărat pe funcții asemănătoare. Alții au plecat la muncă în străinatate.

Au existat însă și privatizări de succes în ultimii 25 de ani. Cumpărată de francezii de la Renault, Dacia este o fostă uzină comunistă.

BCR, cea mai mare bancă din sistemul financiar românesc, controlată de austriecii de la Erste, a luat naotere prin preluarea activelor bune ale fostei Bănci comuniste de Comerț Exterior. Chiar și Petrom, cumpărată de OMV, are o moștenire comunistă, deși, propriu-zis, compania a luat naștere în 1991.

Acum, statul derulează privatizările pe Bursă, unde transparența este infinit mai mare. Dacă întreprinderile comuniste ar fi fost vândute pe piața de capital în anii de dupa Revoluție, ar fi fost mai clar care dintre ele mai aveau șanse să traiască și care și-au meritat falimentul. Însă Bursa de Valori București s-a reînființat abia în 1995 și este, în continuare, una dintre cele mai mici din Europa.