Cum nu a reuşit să încheie un armistiţiu cu întreaga Uniune Europeană pe anumite probleme, cum ar fi taxele vamale, Beijingul a ales să încheie alianţe cu anumite state-cheie care să îi apere interesele la Bruxelles.
De exemplu relaţiile Chinei cu Germania devin din ce în ce mai bune, în vreme ce relaţile cu Franţa tot mai tensionate. În plus, sosirea premierului chinez la Bucureşti nu va fi o simplă vizită diplomatică. Va fi, de fapt, un summit la care vor participa reprezentaţii câtorva sute de companii din Europa Centrală şi de Est, regiune pe care China vrea să o îmblânzească prin promisiunea unor investiţii majore.
Premierul chinez Li Keqiang va ateriza la Bucureşti la 25 noiembrie. Va fi însoţit de reprezentanţii a 200 de companii chineze care, între 26 şi 29 noiembrie, vor discuta oportunităţi de afaceri la Palatul Parlamentului cu reprezentanţii a 800 de companii din România, Bulgaria, Polonia, Ungaria şi 12 ţări est-europene. Va fi, aşadar, un summit uriaş, în timpul căruia Beijingul va încearca să îşi sporească influenţa în Europa Centrală şi de Est.
Sub protecţia anonimatului, un diplomat de la Bruxelles a declarat pentru Financial Times că „această vizită arată ca o strategie dezbină şi cucereşte care pare gândită să pună presiune pe Bruxelles într-o perioadă în care există mai multe dispute comerciale în desfăşurare".
Cu alte cuvinte, China încearcă să influențeze prin intermediul aliaților săi europeni deciziile economice luate la Bruxelles. Decizii care în unele cazuri au fost îndreptate împotriva Beijingului.
Ministrul de Externe, Titus Corlățean, crede că această ipoteză este exagerată. „Nu pot să mă abțin să nu zâmbesc. Este citatul unui diplomat european care, foarte curajos, sub protecția anonimatului, face aceste aprecieri, acest tip de fariseisme ascunse sub protecția anonimatului. Nu am mai auzit acest tip de reacții”, a declarat șeful diplomației române la Digi24.
O relație complicată și duplicitară
Premierul chinez Li Keqiang, alături de președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy (stânga), și președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso (dr) FOTO: AFP/MEDIAFAX
Însă declarațiile diplomatului anonim sunt susținute de relația complicată și, adeseori duplicitară, pe care China a avut-o cu Uniunea Europeana în ultimii ani. Acuzele repetate de protecționism între Beijing și Bruxelles au degenerat în mai multe conflicte comerciale. După ce Uniunea Europeană a decis să suprataxeze panourile solare chinezești, despre care spune că sunt produse cu subvenții de stat, chinezii au descis să majoreze taxele vamale pentru vinurile franceze din același motiv.
Au existat și țari europene care au încercat să convinga Bruxelles-ul să lase în pace produsele din China. Printre aceste țari s-a numărat și Germania care începe să aiba relații din ce în ce mai bune cu China. Dar în vreme ce relația Berlin-Beijing este una între două puteri mondiale, în sudul și estul Europei chinezii încearcă să își cumpere influența.
În Grecia, chinezii au ajuns să salveze de la faliment și să ia în administrare portul Pireu, unul dintre cele mai importante noduri de transport al mărfurilor. În Ungaria, chinezii au acceptat să finanțeze guverul Orban, care a reușit astfel sa evite un împrumut de la Fondul Monetar Internațional.
În România, chinezii sunt interesați de proiectele energetice, cum ar fi construirea reactoarelor 3 și 4 la Cenravodă sau construirea hidrocentralei Tarnița-Lapuștești. Nu este exclus ca unele contracte între România și companiile chineze să fie semnate chiar în timpul summitului de la București.