Carrefour importă formatul Contact din Franța, unde există acum peste 400 de astfel de magazine. În România, rețeaua este abia la început: au fost deschise șase magazine, potrivit Ziarului Financiar. Magazinele respectă formatul franțuzesc: au suprafețe de pâna la 900 de metri pătrați și comercializează cu precădere produse alimentare și de îngrijire, într-o gamă mai restrânsă. Într-un astfel de magazin pot lucra între șase și 20 de oameni, iar numărul de clienți zilnici ar putea ajunge la 800, în funcție de vadul comercial. O mare parte din ofertă este reprezentată de produsele marcă proprie, mai ieftine.
În Franța, rețeaua Contact s-a extins rapid în mediul rural prin intermediul francizei. Aceeași strategie ar putea fi aplicata și în România, mai ales că există exemplul Carrefour Market, rețea care s-a marit și prin intermediul francizei. Practic, magazinele sunt deținute de un proprietar, iar Carrefour vine cu un brand puternic și cu strategia de marketing.
Aceeași rețetă de extindere prin franciză au aplicat-o și germanii de la Metro, care au intrat pe piața rurală cu brandul La Doi Pași. Rețeaua numără acum peste 600 de magazine, dintre care jumătate sunt deschise în sată, iar cealaltă - în orașe. Pentru a fi francizat la Doi Pași, proprietarul plătește către Metro o taxă de 500-600 de lei, în schimbul căreia primește cataloage de promovare a ofertei și consiliere de marketing.
Și belgienii de la Mega Image au testat piața rurală, dar cu multă prudență. Au deschis supermarketuri în zone din jurul Bucureștiului, ca Snagov sau Corbeanca, unde puterea de cumpărare este comparabilă cu cea din oraș.
Extinderea Carrefour în mediul rural întețește concurența dintre marii comercianți și este o amenințare în plus pentru comerțul tradițional, adică pentru puzderia de magazine care nu au un nume puternic și poate nici o ofertă prea bogată. Puterea marilor comercianți vine dintr-un preț mai bun, pentru că și volumele sunt mai mari. Pe de altă parte, micii proprietari de magazine pot câștiga pentru că știu bine preferințele localnicilor și pentru că acceptă vânzarea pe datorie. Pentru comunitățile rurale sărace, cumpărăturile pe datorie sunt la ordinea zilei. Dar nu aceste comunități sunt acum ținta marilor comercianți. Extinderea pornește dinspre orașele mari, bogate, spre comunele din jur. Veniturile în mediul rural sunt cu 25% mai mici decât cele de la oraș. Dar comercianții trebuie să fie prezenți și acolo unde trăiește jumătate din populația României.