BUSINESS CLUB. Avertisment de la Bruxelles: banii pentru dezvoltare regională, risipiți pe proiecte prost gândite

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Desigur, regiunile de dezvoltare ale României, aşa cum sunt ele marcate pe harta Uniunii Europene, nu vor coincide cu graniţele trase în procesul de regionalizare. Însă banii europeni pentru dezvoltare reprezintă în continuare una dintre mizele principale ale certurilor politice provocate de împărţirea ţări.

O treime din fondurile viitorului buget al Uniunii Europene, adică 325 de miliarde de euro, vor fi destinate proiectelor de dezvoltare regională. Banii sunt mai puţini decât în exerciţiul bugetar 2007-2013 când Uniunea a pus la dispoziţia regiunilor aproape 350 de miliarde de euro.

Însă supervizorul acestor fonduri, comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, a avertizat că o parte din bani au fost risipiţi.

Prin urmare, Bruxellesul va urmări cu o mai mare atenție modul în care sunt cheltuiți banii pentru dezvoltarea regiunilor. Criteriul de baza va fi eficiența, iar progresele vor fi măsurate periodic și, mai ales, comunicate, a explicat comisarul european.

Pâna acum, atenția era axată pe absorbția fondurilor și mai puțin pe impactul real al acestora, a explicat comisarul, citat de EUObserver.

Deşi Uniunea Europeană foloseşte indicatori de performanţă încă din anii 90, nu s-au putut face comparaţii între ţări. S-au creat astfel condiţiile optime pentru apariţia fraude. Până şi cel mai sârguincios stat în materie de absorbţie de fonduri au fost prinse cu nereguli.

În Polonia a fost descoperit un cartel format între autorităţi şi constructori la construcţia unor autostrăzi parţial finanţate de UE. În Italia, o parte din banii pentru drumuri au ajuns în buzunarele mafiei. Iar în România, mai multe proiecte de infrastructură au intrat în atenţia Departamentului european de Luptă Antifraudă. Într-unul dintre dosare s-a descoperit că Nelu Iordache, patronul Romstrade, a deturnat 6 milioane de euro din fondurile destinate autostrăzii Nădlac-Arad.

În aceste condiţii, modul diferit prin care Uniunea Europeană ar urma să supravegheze aceşti bani în viitor ar putea afecta capacitatea României de a atrage fonduri pentru dezvoltare regională. Mai ales că discuţiile pe marginea regionalizării României şi descentralizării devin din ce în ce mai aprinse.

Planul regionalizării a fost modificat în de mai multe ori ultima vreme. Au fost luate în calcul mai multe variante de lucru pentru împărţirea ţării, de la opt, zece şi până la 12 regiuni, în funcţie de presiunile făcute baronii locali.

Însă marea reformă a regionalizării riscă să se transforme într-o împărţire pur formală. De fapt, bătălia mai mare este acum este pe ce instituţii şi regii şi companii ies de sub aripa guvernului şi intră în subordinea consiliilor locale şi judeţene.