BUSINESS CLUB. 2013, anul care a adâncit criza imobiliară
2013 a fost mai degrabă un an al discuţiilor despre piaţa imobiliară decât al tranzacţiilor. Încă din ianuarie s-a discutat despre transformarea programului Prima Casă în Noua Casă, după ce s-a constatat că peste 70% din tranzacţiile efectuate prin intermediul acestui program au fost făcute cu locuinţe vechi și nu prea au avut efect în susţinerea pieţei. Asta în condiţiile în care programul guvernamental a fost considerat tubul de oxigen care ar fi trebuit să ţină în viaţă această piaţă. S-a constat, de fapt, că din Prima Casă cei mai câştigaţi au ieşit bancherii, şi nu constructorii. Totuși, transformarea programului în Noua Casă nu s-a făcut.
În schimb, creditarea prin Prima Casă a fost limitată doar la moneda naţională. Efectul a fost sufocarea şi mai puternică a acestei pieţe, întrucât creditele în lei erau în medie cu 25 până la 30% mai scumpe decât cele în valută.
Această decizie a înlăturat o bună parte dintre potențialii clienți de pe acest sector, care fie nu se mai calificau din cauza veniturilor, fie au considerat costurile creditelor în lei mult prea mari pentru un angajament pe termen lung.
Iar lipsa banilor și-a spus cuvântul și în 2013. Conform unor evaluări facute de site-ul imobiliare.ro, în ultimele 12 luni, apartamentele nou-construite au înregistrat cele mai mari scăderi de preț în marile orașe, cu un prag maxim de 15% în Brașov. Spre comparație, marja maximă de scădere atinsă pe segmentul apartamentelor vechi s-a situat la 6,6% în Iași.
Astfel că, în momentul de față, prețurile apartamentelor noi sunt competitive cu cele ale locuințelor vechi, diferența dintre cele două categorii îngustându-se vizibil. Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, din decembrie anul trecut până acum, apartamentele scoase la vânzare în întreaga țară, noi și vechi, s-au ieftinit, în medie, cu 7,9%.
Piata imobiliară nici nu are cum să-şi revină atât timp cât nu există bani. Băncile sunt sufocate de creditele neperformante din anii în care au împărţit bani în stânga și-n dreapta fără prea multă prudenţă. Acum rata acestora a ajuns la peste 22%. Oficiali din BNR spun că abia în toamna anului viitor este posibilă o repornire a activităţii de creditare. Din această situaţie au ieşit însă şi câţiva câştigători, este vorba despre persoanele care deţin locuinţe, dar care nu au vrut să le vândă, ci s-au gândit să le închirieze. Astfel că preţul chiriilor a crescut, în timp ce ratele pentru apartamente au scăzut pe fondul scăderii preţurilor.
An de criză și pentru mall-uri
Criza a afectat și piața mall-urilor. Multe dintre aceste clădiri gigant s-au construit cu eforturi de zeci sau sute de milioane de euro, într-o perioadă de boom imobiliar. Ulterior, au ajuns să fie vândute pe câţiva euro, la o distanţă de 5 ani de la începerea crizei. Multe dintre ele nici măcar aşa nu şi-au găsit clienţi aşa că insolvenţa a fost soluţia care a lovit şi piaţa imobiliară.
Euroinvest Intermed, compania care deţine centrul comercial Grand Arena din sudul Capitalei, a intrat în insolvență, la cererea a trei firme de construcții. Sunt companii care mai au de încasat bani și acum, deși acest mall a fost inaugurat în 2009.
Acesta nu este primul eşec al unui centru comercial din sudul Capitalei. Proiectul City Mall de la Eroii Revoluţiei a trecut chiar prin prin faliment. După mai multe tentative de a-l vinde, într-un final şi-a găsit un cumpărător pentru 17 milioane de euro. Acesta a fost chiar dezvoltatorul inițial al proiectului, care în 2006 vindea același mall cu mai mult de 100 de milioane de euro.
În ţară lucrurile au stat chiar mai prost. Un mall construit cu 20 de milioane de euro a fost vândut pentru 800 de euro. Vanzarea Galleria Suceava s-a făcut pentru o sumă aproape simbolică, însă cumparatorul, în asemenea tranzacții, își asumă și datoriile făcute la bănci pentru investiție. Noul proprietar al Galleria Mall din Suceava are o afacere cu rulmenţi. După tranzacţie, mall-ul ar urma să se transforme în sediu de firmă.
Alte două mall-uri deţinute de GTC la Piatra-Neamţ şi la Buzău sunt de vânzare, tot din cauza rezultatelor slabe. Însă nu-şi găsesc clienţi, fiindcă datoriile acumulate sunt prea mari.
În ciuda acestor eşecuri, sunt şi investitori care nu se tem de construcţia coloşilor comerciali. Majoritatea ţintesc piaţa din Bucureşti, unde veniturile populaţiei sunt mult peste media naţională.
În cartierul Pantelimon, pe locul fostului Electroaparataj, se va deschide un centru comercial de 70.000 de metri pătraţi. Lucrările au început deja şi ar trebui să se termine în doi ani. Investiţia este estimată de dezvoltator la 150 de milioane de euro.
La fel se va întâmpla şi cu fosta platformă industrială Vulcan, din cartierul Rahova. Alte două centre comerciale ar trebui să răsară pe locul fabricii de textile Dacia, din Bucureştii Noi, şi pe cel al fostei baze sportive Spartac din cartierul Titan.
În prezent Bucureştiul acoperă mai bine de o treime din totalul spaţiilor comerciale moderne disponibile la nivelul ţării, potrivit unui studiu al Jones Lang LaSalle.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
