Bugetul 2017, sprijinit pe patru picioare rupte

Proiectul legii bugetului de stat se bazează pe estimări optimiste, puțin probabile, privind creșterea economică, dar și privitoare la alți parametri economici, avertizează economiștii.

Pentru a rotunji în plus capitolul de venituri al bugetului de stat și pentru a îl minimiza pe cel de cheltuieli, autorii proiectului legii bugetului de stat au îmbrățișat o perspectivă optimistă asupra evoluției economiei în acest an.

O creștere economică imposibilă

Prima prezumție privește creșterea economică din 2017. Guvernnații au luat în calcul o creștere de 5,2% din PIB, potrivit Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, publicat luni pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

PIB-ul estimat pe 2015 este de 815 miliarde lei, în creştere nominală cu 7,5% faţă de PIB-ul estimat în 2016 de 758 miliarde lei.

Este interesant de văzut ce argumente au avut autorii proiectului când au luat în calcul o creștere atât de mare. La finele lunii decembrie, Comisia Națională de Prognoză (CNP) estima o creștere economică pentru acest an de 4,3% și un PIB nominal de 807,4 miliarde de lei. Ori, o scădere a PIB cu opt miliarde lei (echivalentul a 1,7 miliarde euro) implică o micșorare a veniturilor bugetare cu jumătate de miliard de euro.

”Evident că sunt câteva estimări foarte optimiste dar ne puteam aștepta la acestea căci în programul prin care PSD a câștigat alegerile figurau niște cifre de felul acesta”, spune economistul Aurelian Dochia. Acolo se merge pe o creștere de peste 5% până în 2020 și este aproape evident că nu se poate atinge peste 5% în 2017 în condițile în care 2016 a fost deja un an foarte bun, cu o creștere mult peste potențial, creștere ce a fost determinată de stimulente importante aduse de politica de impozitare și de creștere a salariilor. Însă aceste stimulente își vor pierde forța în 2017 așa că este absolut exclus ca în 2017 să mai vedem o creștere de peste 5%”, mai spune el.

Fondurile UE, înmulțite cu trei

Un alt capitol unde pot fi întâlnite abordări optimiste privește intrările din fonduri UE. Ar fi aceeași greșeală cu cea făcută în luna noiembrie de fostul guvern Dacian Cioloș. Acum se estimează că vor intra de trei ori mai mulți bani decât au fost trași de la Comisia Europeană anul trecut.

”Există previziuni foarte optimiste privind atragerea fondurilor UE, o creștere de 3 ori față de anul trecut. Iarăși este puțin probabil având în vedere experiență pe care o avem de mai mulți ani încoace când niciodată nu au fost atinse astfel de ținte optimiste”, spune economistul

Lipsa absorbției fondurilor UE a fost la finele anului trecut principalul motiv pentru care a apărut o diferență de zece miliarde de lei între capitolul de venituri al rectificării bugetare din noiembrie și execuția bugetară pe întregul an.

Venituri în PIB, mai mari decât în 2016

Tot eronată, în sensul umflării veniturilor, este și estimarea Guvernului că ponderea veniturilor bugetare în PIB va fi în acest an de 31,2% din PIB. Anul trecut nu s-a atins nici măcar nivelul de 30%. Riscul este ca ponderea veniturilor în PIB să fie în 2017 identică cu cea de anul trecut. Cum explica Dacian Cioloș ponderea mică a veniturilor în PIB de anul trecut? ”Procentul mai redus al veniturilor bugetare în PIB se datorează şi faptului că în 2016 am o avut o creştere economică mare, de cca. 4,8%. Este firesc în aceste condiţii, ca la un PIB mai mare, cu acelaşi nivel al taxelor sau chiar mai redus, cum a fost cazul în 2016, ponderea veniturilor bugetare în PIB să scadă”, explica recent premierul Cioloș evoluțiile.

”Încasările bugetare ar putea să fie oarecum exagerate, bazate pe prezumții optimiste privind creșterea consumului a TVA. Este o discuție ce se poartă de mai mulți ani. Este adevărat că România nu are o pondere a veniturilor bugetare în PIB la nivel european (aproximativ 38% din PIB țării respective este media UE– n.red.), se discută de necesitatea creșterii ponderii veniturilor în PIB de mai multă vreme. Numai că nu se merge pe ideea creșterii nivelului de impozitare cel puțin în 2017. Totul se bazează pe o mai bună colectare a veniturilor existente ori acest lucru s-a promis de mai multe ori și nu s-a realizat niciodată. O parte din aceste nerealizări sunt cauzate de amânarea implementării unor măsuri cum ar fi introducerea uno rcase de marcat care să fie conectate la Fisc”, spune Dochia.

Leul se va întări

Și nu în ultimul rând bugetul prevede un nivel mediu al cursului euro-leu de 4,45 lei la euro în condițiile în care acum acesta este de 4,49 lei. De ce ar scădea moneda europeană în fața leului? ”Cursul exprimă iarăși o viziune optimistă, nu este de altfel viziunea chiar a Guvernului,. Dacă ne uităm în urmă chiar proiecțiile pe termen mai lung făcute de CNP merg pe această idee a întăririi leului în anii următori. Dacă economia merge bine, este posibil ca leul să se întârească puțin față de nivelul actual. În lume însă există multe neclarități, s-ar putea să mergem în direcția aceasta, de întărire a leului, dar nu este exclus nici o evoluție în direcția opusă, de slăbire”, spune economistul.

Orice neîmplinire a prezumțiilor va obliga Guvernului în cursul acestui an să procedeze la o rectificare bugetară în care toate visele frumoase de acum să se evapore. ”Pe prima parte a anului nu vor fi abateri mari, economia are o anumită inerție, dar prin septembrie mă aștept să avem o rectificare eventual negativă”, afirmă economistul.