Bruxelles-ul a acceptat varianta finală a Master Planului de Transport

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Transformarea autostrăzii Bacău-Paşcani în drum expres şi lărgirea cu încă o bandă pe sens a şoselei de mare viteză Bucureşti-Piteşti sunt câteva dintre surprizele variantei finale a Master Planului de Transporturi.

Răzvan Dobre, consilier superior în Ministerul Transporturilor: „Comisia a spuns că nu mai are niciun comentariu. Master Planul spune nu doar ce trebuie construit, ci mai ales când”.

România îşi propune ca în următorii 15 ani să construiască peste 1.200 de km de autostradă şi mai bine de 1.900 de kilometri de drum expres.

Nu ne vor ajunge doar fondurile europene şi banii de la buget. Vom avea nevoie şi de împrumuturi. Pentru asta ar fi nevoie ca Bruxelles-ul să accepte pentru România o derogare anuală de deficit de 0,5% din PIB, timp de patru ani începând din 2017.

Comisia Europeană ar fi de acord, dacă Bucureştiul va evita să rispească banii publici, cum s-ar putea întâmpla prin adoptarea Noului Cod Fiscal care prevede mai multe tăieri de taxe odată cu majorarea salariilor pentru angajaţii de la stat.

Disciplina fiscală va da României posibilitatea să construiască șase autostrăzi, în frunte cu Piteşti - Sibiu, dar şi trei drumuri expres: Ploieşti-Paşcani, legătura Aeroportului Otopeni cu autostrada spre Ploieşti şi centura de Sud a Capitalei.

Totodată vor fi bani, spune documentul, şi pentru pentru finalizarea şantierelor deja deschise.

În caz contrar, România va trebui să-şi finanţeze investiţiile doar cu banii europeni şi din visteria statului. În acest scenariu pesimist nu ne vor ajunge fondurile decât pentru construirea şoselei de mare viteză Sibiu-Piteşti, a drumului expres Ploieşti-Bacău şi a centurii de Sud a Capitalei, dar şi pentru terminarea autostrăzilor deja începute, precum Lugoj - Deva, Sebeș - Turda, Câmpia Turzii - Târgu Mureș. Gaura de finanţare va fi de peste 700 de milioane de euro.

Specialiştii au atras deja atenţia că România dispune de mai puţini bani europeni din actualul buget al Uniunii, pentru că vrea să obţină bani și pentru proiectele mai vechi și neterminate la timp.

Corina Creţu, comisar european pentru Politici Regionale: „Aşteptăm de la autorităţile române lista proiectelor care vor fi fazate, în iulie o să le primim, noi am solicitat până în septembrie să primim această listă pentru a putea vedea cum se aşază bugetul pentru 2014-2020”.

Master Planul pentru Transporturi prevede investiții și în calea ferată, de 14 miliarde de euro, în următorii 15 ani.

Răzvan Dobre, consilier superior în Ministerul Transporturilor: „Vorbim de reabilitarea a 4.000 de kilometri de cale ferată, ceea ce este foarte mult dacă ne uităm în spate”.

Alte 2 miliarde si jumătate de euro ar urma să meargă în modernizarea porturilor şi aeroporturilor.