În 2012, timp de o bună bucată de vreme, România a stat sub semnul tulburărilor politice. Au fost luni de certuri aprinse între preşedintele Traian Băsescu şi coaliţia de guvernare condusă de Victor Ponta, scandaluri care au culminat cu tentativa eşuată de demitere a şefului statului la jumătatea anului. Nesiguranţa a lovit puternic moneda naţională, care s-a depreciat la niveluri record în raport cu euro, pe măsură ce investitorii renunţau la activele româneşti, se arată în analiza publicată pe blogul afiliat Wall Street Journal.
Dar după ce alegerile legislative din decembrie 2012 s-au încheiat cu o victorie clară a coaliţiei de centru-stânga a premierului Victor Ponta, cei doi lideri au încheiat un armistiţiu.
Mai puţin împovărat de îngrijorările politice, leul a fost capabil să câştige teren în faţa euro în ultima lună, iar investitorii de pe pieţele în curs de dezvoltare îşi menţin încrederea în moneda românească.
„Împărtăşim percepţia pieţei potrivit căreia situaţia din România s-a îmbunătăţit întrucâtva. Cu siguranţă, s-a schimbat în bine”, declară Nick Shearn, specialist în pieţe emergente de la BlueBay Asset Management din Londra.
De la alegerile din 9 decembrie, leul s-a întărit cu aproape 4 procente în faţa euro, raportat la nivelul înregistrat în aprilie 2012.
Proximitatea Greciei, un risc
„Leul ar fi dus-o poate şi mai bine dacă nu ar fi existat această poziţie de vecinătate cu Grecia. Riscul ca situaţia din Grecia să se deterioreze şi mai mult rămâne. Situaţia este agravată şi de depozitele colectate de băncile elene care operează în România şi starea lor încă fragilă”, explică şi Paul Chappell, director la C-View, un manager de investiţii pe curs care a fost optimist în privinţa leului de o vreme.
Şi includerea României din 31 martie în baza de date pentru calculul Indicelui de referinţă Barclays privind obligaţiunile emise pe pieţele emergente în moneda locală va contribui la întărirea leului, apreciază specialiştii citaţi pe blogul WSJ.
Intervenţia Băncii Naţionale pe piaţă
Totuşi, creşterea înregistrată în ultima lună, alături de posibilitatea ca banca centrală să intervină în cazul în care moneda devine prea puternică, reprezintă o preocupare. Acest lucru a determinat C-View să reducă - dar nu să elimine - expunerea sa la moneda românească.
„La 4,35-4,40 de lei pentru un euro, banca centrală ar putea interveni pe piaţă. Este evident că îi pasă de exportatorii săi şi are nevoie să construiască rezerve valutare, pe care le va epuiza treptat prin rambursările (împrumuturilor) către Fondul Monetar Internaţional”, estimează Dan Bucşă, economist la Unicredit.
Acestea fiind spuse, în condiţiile în care ratele dobânzilor sunt tăiate în alte state ale flancului estic al Uniunii Europene, precum Polonia sau Ungaria, dobânzile relativ mari şi stabile ale României într-o perioadă de scădere a inflaţiei sunt perspective atrăgătoare, apreciază la rândul său Javier Corominas, şef al echipei de cercetare a economiei şi strategiilor de curs în cadrul Record Currency Management Ltd.
Compania are o expunere mai mare pe leu, decizia fiind luată înainte de alegerile parlamentare din 9 decembrie. „Credem că evoluţia leului are fundament”, conchide Javier Corominas.