Biziday. Impozit minim pe viața de noapte

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Noul Cod fiscal prevede că orice firmă care are ca domeniu de activitate jocurile de noroc, barurilor şi cluburilor de noapte trebuie să plătească un impozit minim. Calculul celor de la Finanţe spune că, în cazul în care impozitul pe profit pe care deja îl plătesc aceste firme este mai mic decât cinci la sută din venituri, atunci se impună o nouă taxă. Valoare din codul fiscal vorbeşte despre cinci procente din veniturile înregistrate, dar patronii vizaţi de schimbare susţin că noul impozit este inutil din moment ce activitatea lor este controlată în timp real, prin urmare evaziunea în domeniu tinde spre zero.

Potrivit Patronatului Organizatorilor de Pariuri din România, controlul direct al operaţiunilor a fost lansat în anul 2009, prin Ordonanţă de Urgenţă, iar în urma acestei schimbări, numărul operatorilor a scăzut de la 26 la 14 în doar doi ani şi au dispărut zece mii de aparate de tip slot-machine. La momentul respectiv, controlul era efectuat la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, iar ulterior a fost preluat de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc. În medie, românii lasă în cazinouri sau în agențiile de pariuri cam 21 de euro pe lună.

Articolul din Codul Fiscal pune însă la comun operatorii de jocuri de noroc şi patronii de baruri şi cluburi. Pe aceştia din urmă nu îi controlează nimeni în timp direct şi, în plus, sunt încadraţi de fisc în zona de risc în ceea ce priveşte evaziunea fiscală.

Şi unii şi ceilalţi au rulaje de sute de mii de euro. Spre exemplu, datele financiare arată că, în 2009, piața jocurilor de noroc de la noi era estimată la ceva mai mult de 800 de milioane de euro. Statistica nu include și jocurile de pe internet, tot mai populare în ultimii ani. Începând de anul viitor, şi acestea vor fi monitorizate.