Biziday | Centrala de la Cernavodă și riscurile de securitate

Ministrul Muncii, cu lacrimi în ochi după ce moțiunea împotriva sa a trecut în Senat. „E o nedreptate”

Tăierea pensiilor speciale, amânată de parlamentari până după alegeri. Scandal la discuțiile din comisia pentru muncă a Senatului

Răsturnare de situație în cazul bebelușului furat la Bacău. Tânăra susține că avea o înțelegere cu mama copilului. Imagini cu suspecta

O turistă de 18 ani din Iași a murit înecată în Lacul Frumoasa, Harghita, după ce a fugit speriată de un urs

O căprioară de la Grădina Zoologică din Craiova a murit după ce a fost hrănită de turiști

Restricții de circulație pe Valea Oltului. Traficul va fi oprit câte o oră, în mai multe intervale, luni și marți

Conclavul celor 135 de cardinali se pregătește pentru alegerea noului papă. Cine sunt favoriții

Preluarea Azomureș de către Romgaz. România și-ar putea asigura aproximativ 60% din necesarul de fertilizanți

Focar de pestă porcină africană în vestul României. Nouă localități din Timiș au fost izolate și puse sub supraveghere

După accidentul de la Fukusima din 2011, toate centralele nucleare din Uniunea Europeană au fost supuse unor teste amănunțite. S-au luat în calcul scenarii extreme, de la cutremure puternice, inundații, defecțiuni tehnice, până la atacuri teroriste. Despre Cernavodă un raport publicat de Terra Mileniul 3 spune că deși de la testetele respective au trecut mai bine de 3 ani, o serie de măsuri de siguranță nu au fost puse în aplicare. Conducerea Centralei spune că în ultimii ani, s-ar fi cumpărat echipamente noi care au costat 60 de milioane de euro, iar centrala românească este sigură.

„În interiorul clădirii reactorului s-au instalat niște sisteme speciale care și aveți aici unul dintre acestea. Care măsoară concentrația gazelor in situația unui accident”, spune Ionel Bucur, directorul Centralei Nucleare Cernavodă.

Raportul „Patru ani după Fukushima” publicat de Terra Mileniul 3 analizează situația centralelor nucleare din Bulgaria, Cehia, Ungaria și România. În ceea ce ne privește, după testele de stres efectuate în 2012, ar fi trebuit luate 33 de măsuri suplimentare de siguranță. Conform raportului, până la finele anului trecut au fost puse in practică 24 dintre măsurile de siguranță, și nu e tocmai clar când s-ar putea aplica și restul. Directorul centralei spune însă că la oamenii care lucrează la Cernavodă sunt pregătiți pentru orice. „Ambele unităţi ale centralei îndeplinesc condiţiile de securitate nucleare stabilite prin proiect şi au suficiente margini de proiectare care pot face faţă la cutremure şi inundaţii severe, pierderi totale ale alimentării cu energie electrică şi pierderi ale apei de răcire”, afirmă Ionel Bucur, directorul Centralei Nucleare Cernavodă.

Totuși, raportul respectiv ia în calcul un scenariu în care Dunărea și-ar ieși din matcă așa cum n-a făcut-o în ultima sută de ani, pentru a arăta că mai multe echipamente și camere de control de la Cernavodă ar fi inundate. O parte dintre ele se află în camerele subterane ale centralei, și ar fi nevoie de instalarea unor uși etanșe. Ce e drept, s-au cumpărat mai multe pompe și alte echipamente care trebuie folosite în situații de urgență, dar acestea s-ar afla în zone greu accesibile ale centralei, ceea ce mărește semnificativ timpul de intervenție.

Cât despre scenariul unui cutremur devastator, deși a fost proiectată să reziste unor seisme de până la 8 grade Richter, și deși clădirile în care se află reactoarele propriuzise nu ar fi în pericol, o parte a echipamentelor ce controlează reactoarele s-ar putea defecta.

Cu sau fără aplicarea unor măsuri suplimentare de siguranță la reactoarele 1 și 2, Guvernul României negociază construirea a încă două reactoare în parteneriat cu o companie chineză. Costurile sunt estimate la 2 miliarde de euro și conducerea Nuclearelectrica estimează că proiectul ar putea creea 20.000 de locuri de muncă.