Bitcoin, moneda viitorului sau condamnată la extincție?

Trăim de câteva luni în frenezia criptomonedelor şi a tehnologiei blockchain şi va veni un moment în care, de la capete înfierbântate, vom ajunge la picioare în apă rece, iar atunci vom şti ce avem de fapt. Ca în cazul oricărei noutăţi sunt multe necunoscute căi, poate nebănuite, de dezvoltare. Sau poate necunoscutul acela e o fundătură şi pe parcurs s-au consumat energie şi foarte mulţi bani. Părerile sunt împărţite. Monedele sunt virtuale, dar au tot două feţe, una bună, una întunecată.

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

Primul mare pas în domeniul tranzacţiilor financiare a fost reprezentat de apariţia cardurilor bancare. Cu ajutorul unui mic obiect de plastic, oamenii au putut face cumpărături direct în magazin, au putut scoate bani cash de la bancomat şi, ulterior, au putut plăti direct pe internet produsele comandate acasă. Aşadar, dacă giganţi online ca Amazon sau E-Bay au crescut accelerat, de ce nu s-ar întâmpla la fel şi cu tehnologia blockchain, folosită mai ales în cazul monedelor virtuale precum Bitcoin?

Ca în cazul oricărei noutăţi, există apologeţi şi detractori. Cei care văd viitorul în tehnologia blockchain se uită la partea luminoasă. Un sistem descentralizat, fără comisioane, fără control.

Pentru a observa diferenţele dintre tranzacţiile clasice şi cele făcute prin criptare, MarketWatch ia cazul UBER. În acest moment este un sistem trandiţional - e un serviciu plătit prin conectarea unui card bancar cu o aplicaţie, care este supus unui comision. Platforma ia o parte din încasările şoferului. Un Uber trecut în sistemul blockchain ar presupune acelaşi serviciu, însă tranzacţionat direct între călător şi şofer, prin intermediului unor fise speciale. Acelea ar fi monedele tranzacţiei, fără comision.

În sine, fisele acelea ar putea să aibă o soartă a lor, să fie tranzacţionate în funcţie de căutare, de utilizare, practic să se aprecieze şi să se deprecieze în funcţie de condiţiile de piaţă şi să aducă câştiguri sau pierderi de capital. S-ar crea un ecosistem care se poate replica, bazat pe blockchain.

„Cred că Bitcoin şi tot ce înseamnă tehnologia blockchain reprezintă ceva extrem de atractiv. Este interesant pentru toţi în viitor, pentru evoluţiile financiare de pe pieţele financiare. Moneda virtuală Bitcoin rămâne, însă, interesantă ca un obiect speculativ, nu ca o monedă, pentru că nu asta e”, afirmă Oliver Roth, trader.

Însă nu sunt toate bune şi frumoase în această arhitectură a criptării.

Iniţial, tehnologia blockchain a apărut ca mediu de utilizare a criptomonedelor precum Bitcoin şi în acelaşi timp de a stoca şi schimba aceaste valori în diverse valute. Toată lumea părea fericită, nu exista niciun fel de comision la tranzacţionare, iar Visa, Master Card şi sistemul bancar de tranzacţionare păreau condamnate la extincţie.

E un sistem simplu în sine însă cu un mare dezavantaj- este energofag. Pentru formarea șirurilor de date criptate şi pentru a mina monede sunt utilizate cantităţi uriaşe de energie electrică.

Visa face până la 60 de mii de tranzacţii....pe secundă. Maximul de tranzacţii cu Bitcoin a fost de...7 pe secundă, pentru că atât poate duce sistemul. Pentru acele 7 tranzacţii, Bitcoin a consumat de 35 de ori mai multă energie decât Visa cu cele 60 de mii.

Dacă Visa ar trece mâine la tranzacţii în sistem blockchain pentru a acoperi întreaga activitate ar avea nevoie de energia produsă de nu mai puţin de...5 mii de reactoare nucleare. Sistemul blockchain nu este ieftin pentru că elimină comisioanele, este foarte scump deoarece consumă multă electricitate.

Iar sistemul criptării de acest gen are mari neajunsuri, tocmai în ADN-ul său, în modul în care a fost construit, pentru a-l pune la adăpost de control. Nu există sistem rezervă. Un PIN uitat, o parolă pierdută se pot recupera în sistemele clasice. În cazul criptomonedelor identificarea se face printr-un cod dintr-un dispozitiv, fără a exista o cale secundară. Dacă dispozitivul pe care utilizatorul avea cheia de tranzacţionare este pierdut sau distrus, se pierde tot. Apoi nu există garanţii şi instituţii de ultimă instanţă .Băncile pot să urmărească litigiile, să identifice fraudele şi, mai ales, să cunoască identitatea cumpărătorului şi a vânzătorului. Sistemele de plată ca PayPal vin şi cu o altă caracteristică importantă: garanţia banilor înapoi.

Sunt experţi care atrag atenţia că tehnologia blockchain are deja vreo nouă ani vechime şi totuşi nu s-a răspândit dincolo de nişa monedelor virtuale. Interes a existat şi multe entităţi au investit în cercetarea acestui mediu. Chiar miliarde. Cu câţiva ani în urmă un gigant precum Goldman Sachs anunţa că se uită cu atenţie la blockchain pentru a-l adapta în tranzacţiile bancare. Nu s-a mai auzit nimic.

Iar cei care văd în blockchain marele avantaj al lipsei de comisioane trebuie să-şi aducă aminte că există un sistem de plăţi fără comisioane de când s-a inventat moneda - se numeşte cash.