Tot ce trebuie să știi despre Bitcoin
Bitcoin a început noul an în scădere, pentru prima oară din 2015, continuând tendinţa negativă pe care s-a înscris după nivelul record de 19.511 dolari pe unitate atins pe 18 decembrie. Moneda virtuală a scăzut, la 1 ianuarie, la New York, la 13.624,56 dolari pe unitate. Și asta în contextul în care la începutul anului 2017, criptomoneda valora doar 1.000 de dolari. Rămâne o monedă controversată, care pe unii i-a îmbogățit dincolo de limitele imaginației și care schimbă modul în care ne gândim la bani.
CE ESTE BITCOIN? SATOSHI NAKAMOTO ȘI ÎNCEPUTURILE REȚELEI
Bit-coin, adică o moneda din biți. În august 2008, o lucrare interesantă numită “Bitcoin: Un sistem peer to peer cu bani” a fost trimisă la mai mulți utilizatori interesați de criptografie. Lucrarea era scrisă de Satoshi Nakamoto, același programator sau grup de programatori care au înregistrat în acel an și domeniul bitcoin.org și au lansat software-ul open source. Identitatea lui Nakamoto este în continuare necunoscută.
În ianuarie 2009, s-a născut rețeaua bitcoin, iar Satoshi Nakamoto a „minat” (vom vedea mai târziu ce înseamnă) primul “bloc”, intitulat blocul genezei, și a primit o răsplată de 50 de bitcoins pentru asta. Sub blocul original se află următorul text: “The Times 3 ianuarie 2009 Cancelarul aproape de momentul unui al doilea bailout pentru bănci”.
Acest mesaj a fost interpretat atât ca o metodă de a marca data la care s-a născut moneda, cât și ca o critică la adresa instabilității cauzate de sistemul bancar bazat pe rezerve fracționate.
Unul dintre primii contribuitori și susținători ai bitcoin, care a fost și prima persoană care a tranzacționat moneda, a fost programatorul Hal Finney. Finney a downloadat software-ul bitcoin în ziua în care a fost lansat și a primit 10 bitcoins de la Nakamoto drept răsplată. Printre primii susținători s-au numărat și programatorul Wei Dai, creatorul b-money, un precursor al bitcoin, și Nick Szabo, care și el a creat o proto-monedă digitală numită bit gold.
PRIMII SUSȚINĂTORI ȘI PIZZA DE 10.000 DE BITCOIN
Este estimat că în primele luni de la lansarea sistemului, Nakamoto a minat peste 1 milion de bitcoin, adică la valoarea de astăzi aproximativ 13,5 miliarde de dolari. În 2010, Nakamoto i-a dat cheia de alertă și codul-sursă de control al Bitcoin programatorului Gavin Andersen care a devenit ulterior principalul dezvoltator de la Fundația Bitcoin. Ulterior, Nakamoto a dispărut complet de pe hartă. Primul lucru pe care l-a făcut Andersen după ce a primit controlul asupra rețelei a fost să se asigure că nu există un control centralizat asupra monedei, astfel încât, în vorbele lui, dacă era să fie lovit de un autobuz, rețeaua ar fi continuat să trăiască fără probleme. La început valoarea monedei în interiorul tranzacțiilor dintre utilizatori era negociată de aceștia, iar prima tranzacție care a ajuns pe prima pagină a ziarelor a avut loc în 2010 când un utilizator a cumpărat două pizze cu prețul de 10.000 de bitcoin.
VOLATILITATEA MONEDEI ȘI SPARGEREA BULELOR
De atunci, moneda a trecut prin numeroase cicluri de apreciere și depreciere, la care economiștii se referă cu ajutorul termenilor de “creare de bulă” și “spargere de bulă”. În 2011, valoare bitcoin a crescut rapid de la aproximativ 0,3 dolari la 32 de dolari și s-a întors la fel de rapid la prețul de 2 dolari. În a doua jumătate a lui 2012, pe durata crizei financiare din Cipru, prețul bitcoin a început să crească din nou ajungând la 266 de dolari pe unitate, iar în aprilie 2013 s-a prăbușit din nou la 50 de dolari. Volatilitatea monedei este de aproximativ 7 ori mai mare decât cea a prețului de tranzacționare al aurului și de vreo 18 ori mai mare decât a dolarului. Iar în anul care a trecut, moneda a crescut de la 1.000 de dolari la începutul lui ianuarie la 12.400 de dolari la începutul lui decembrie. Aceste fluctuații extreme au creat un interes uriaș pentru monedă în rândul afaceriștilor interesați de investiții de mare risc, iar numărul mare de tranzacții și de utilizatori care au intrat în rețea au perfecționat și stabilizat sistemul.
Lumea Bitcoin este extrem de interesantă și de complexă și ascunde teorii economice inovative, o loialitate absolută pentru principiile democrației și o filozofie libertariană sau chiar anarhistă asupra lumii.
De la oameni dedicați misiunii de a scăpa lumea de bancheri lacomi și de crize economice, la investitori abili care au făcut averi de miliarde de dolari peste noapte sau minți criminale care s-au perfecționat în furtul de informații digitale, crearea de organizații piramidale sau scheme ponzi, lumea bitcoin este o oglindă a adevărului, în care dacă te privești, vei vedea cine ești cu adevărat.
UN “LEDGER” CU NUMERE DE CONT ȘI BALANȚE
Ok, acum a venit momentul să acoperim partea puțin mai complicată și să încercăm să explicăm cum funcționează Bitcoin. Este important de menționat că descrierea ce urmează este a modelului inițial de funcționare al Bitcoin, care deși nu s-a schimbat în mod fundamental, anumiți parametri ai săi s-au modificat ca o consecință a numărului de tranzacții, utilizatori și a valorii acestora.
Daca simplificăm explicația la maximum, Bitcoin este de fapt un fișier, un registru, un “ledger” în limba engleză, care conține numele oamenilor pe o coloană și balanța portofelelor lor digitale pe cealaltă. Când ai făcut o tranzacție cu Bitcoin, de orice fel, apari în acest fișier. Toți utilizatorii participă la monitorizarea tranzacțiilor, adică au și ei o copie a acestui fișier. Astfel, dacă Andra îi vinde lui Matei o pizza la prețul de 5 Bitcoin, în urma acestei tranzacții, balanța lui Matei scade cu 5 și balanță Andrei crește cu 5. Nu există nicio autoritate fiscală, bancă sau guvern care să supervizeze această tranzacție. Și singurul motiv pentru care Andra are încredere să își vândă pizza ei cât se poate de reală pentru 5 extra puncte în acest fișier digital este că speră că și alți oameni vor avea încredere în sistem.
UN “NU” HOTĂRÂT CONTROLULUI CENTRALIZAT
Unul dintre principalele scopuri ale bitcoin este evitarea unei instituții centralizate - fie ea bancă sau stat care să controleze tranzacțiile între indivizi. De aceea, sistemul Bitcoin presupune ca fiecare individ să aibă o copie a fișierului. O chestie interesantă este că această transparență rezultă în faptul că toată lumea poate vedea balanța din contul celorlalți. Există totuși un anumit nivel de anonimat în sistem, deoarece în loc de nume fișierul conține de fapt numere de cont.
Ok, acum probabil va întrebați: dacă toate lumea are fișierul cu date de cont, cum te asiguri că el este updatat cu fiecare tranzacție care are loc? Ei bine, că să explicăm din nou foarte simplu, pentru că o tranzacție cu bitcoin să fie validată, ea trebuie să fie transmisă tuturor utilizatorilor. Astfel, atunci când Matei a cumpărat pizza Andrei, el a trimis un mesaj în rețeaua care unește toți posesorii de bitcoin care i-a anunțat pe ceilalți utilizatori că această tranzacție a avut loc.
Gândiți-vă la reactualizarea fișierului ca la un update periodic pe care îl face orice aplicație, de la Adobe Flash Player la Java sau Dota. Mă rog, acest sistem cu fișierul și update-urile se aplică doar power userilor, adică oamenilor care ajută la mentenanță sistemului. Poți face tranzacții cu bitcoin fără să ai niciun ”ledger” și fără să te implici în supervizarea tranzacțiilor.
SEMNĂTURI DIGITALE ȘI SECURITATE
Acum că am înțeles puțin cum funcționează modelul, o altă întrebare care apare este: dacă tot sistemul este atât de simplu încât pentru a face o tranzacție tot ce ai nevoie este să dai un mesaj cu o sumă și nouă numere de cont, ce oprește un hoț să își transfere bani în contul sau din contul Andrei spre exemplu? Ei bine, la fel ca în cazul cec-urilor, și Bitcoin are nevoie de un fel de semnătură pentru a demonstra că persoana care efectuează tranzacția este adevăratul proprietar al contului. Însă se bazează pe o unicitate matematică în loc de una grafologică. Atunci când este creat un nou cont, acesta vine la pachet cu o cheie privată, adică o combinație complexă de caractere și numere, care este legată matematic de numărul de cont. Probabil că ați auzit de conceptul de “bitcoin wallet” adică de portofel digital pentru bitcoin. În interiorul acestui portofel se regăsesc cheile private ce permit utilizatorului să creeze semnături. E mai complicat modul în care se semnează efectiv, însă ideea de bază este că pentru fiecare tranzacție se generează o cheie unică ce validează plata și alți utilizatori din sistem verifică dacă cheia respectivă atașată tranzacției este autentică. Și spre deosebire de semnături normale, aceste semanturi digitale nu pot fi copiate și refolosite în viitor deoarece sunt unice pentru fiecare tranzacție.
”BLOCKCHAIN” SAU ORDINEA TRANZACȚIILOR
O altă problemă care a apărut pe parcurs în sistemul de plăți Bitcoin a fost ordinea tranzacțiilor. Nu ne gândim foarte des la asta, deoarece atunci când avem 100 de lei în bancă și avem o factură la energie electrică care costă 100 de lei și una la net care costă tot 100 de lei, banca nu ne va permite să efectuăm decât prima plată, în ordinea pe care am ales-o noi. Și în cealaltă situație în care vrem să plătim cash nu ne confruntăm de asemenea cu niciun fel de confuzie, deoarece avem o singură bancnotă cu care putem face plata. Cu bitcoin, însă, lucrurile sunt diferite. Chiar dacă sistemul poate monitoriza cine a făcut tranzacția prin intermediul semnăturilor, a determina “când” este mult mai dificil, deoarece se întâmplă numeroase tranzacții simultan, în toate colțurile lumii, în diferite fusuri orare. Așa că, dacă spre exemplu, eu mai am 100 de bitcoin în cont și cumpăr o bicicletă din China și un caiac din Africa relativ simultan, ambii vânzători ar putea crede că tranzacția lor a fost prima și îmi vor livra produsul, deși eu am făcut plata către unul singur.
Bitcoin previne acest lucru găsind o metodă prin care întreaga lume poate decide care este ordinea tranzacțiilor. Fiecare tranzacție nouă ajunge într-o listă de tranzacții în așteptare, de unde vor fi mai apoi sortate într-un lanț uriaș de tranzacții care au o ordine precisă. Cum se determină ordinea? Printr-un procedeu de tip loterie matematică, în care utilizatorii selectează o tranzacție în așteptare pe care o preferă și încearcă să rezolve o problemă specială, care o plasează la sfârșitul lanțului. Prima persoană care găsește răspunsul la problemă “câștigă” și tranzacția aleasă de ei va fi următoarea selectată în lanț. Această problemă specială se bazează pe o funcție specială denumită hash criptografic, care în termeni extrem de simpliști le cere utilizatorilor să introducă prin încercări repetate numere aleatorii până când numărul care îndeplinește criteriile ideale este găsit. Fiecare persoană care a rezolvat cu succes o problemă poate așadar să voteze. Iar votul nu este dat pentru o singură tranzacție, ci pentru întreg ledgerul. Adică fiecare utilizator în parte confirmă că este de acord cu ordinea întregului fișier de tranzacții. Și chiar dacă pot exista simulta mai multe variante ale fișierului în funcție de felul în care a mers votul fiecăruia, ca în orice democrație, majoritatea câștigă.
”MINING” SAU PROBLEME MATEMATICE COMPLEXE
Nu vă imaginați că numai utilizatorii extrem de inteligenți sau pricepuți la matematică sunt răsplătiți. De fapt, rezolvarea așa-ziselor probleme se rezumă în principiu la capacitatea de procesare și implicit de calcul a unui computer. Și deoarece fiecare “sarcină” sau “problemă” ocupă o cantitate destul de mare de timp și putere de procesare este improbabil ca un utilizator sau grup de utilizatori să poată depăși vreodată majoritatea, astfel încât votul lor să fie mai relevant. Tot acest proces se numește “minat” și el este conceput pentru a răsplăti participarea utilizatorilor la dezvoltarea sistemului prin generarea de bitcoin și transferul acelei sume generate în contul utilizatorului care a rezolvat problema. Totuși cantitatea de bitcoin generată de sistem depinde bineînțeles de o serie de factori economici complecși. Astfel, pentru a nu crea în mod artificial inflație și pentru a nu devaloriza moneda, există o cantitate maximă de bitcoin ce pot fi minați, rezultată în urm unui calcul matematic complex.
Cu cât sunt mai mulți Bitcoin pe piață și cu cât mai mare este frecvența de trazacționare a monedei, cu atât mai complexe devin problemele și implicit cu atât mai greu și mai scump este să le rezolvi. Câteva studii recente aplicate pe unele dintre cele mai eficiente sisteme de minat Bitcoin din lume estimează că în 2018, media lunară de Bitcoin ce poate fi minată este de 0,11 monede. Asta înseamnă în continuare 1.300 de dolari pe luna la rata de conversie de 12.000 de dolari. Din asta însă trebuie deduse costurile de hardware și bineînțeles cele de mentanță precum electricitatea. În plus, Bitcoin este cea mai instabilă monedă din lume și are fluctuații uriașe, câteodată în bine, câteodată în rău, deoarece este controlată exclusiv de principii economice naturale și de către utilizatori fără să existe o unitate centrală care să o supervizeze. Asta înseamnă că dacă oamenii pur și simplu nu mai sunt interesați să tranzacționeze Bitcoin sau dacă devin nesiguri în privința stabilității monedei și încep să o vândă sau dacă există multe riscuri pentru utilizatori care vin din partea hackerilor, moneda se va devaloriza dramatic de pe o zi pe alta.
Acest sistem poate părea nenecesar de complicat, însă Bitcoin își propune să fie o monedă absolut democratică.
Ceea ce înseamnă că programatorii care au venit cu soluția inițială, precum și utilizatorii care s-au implicat în dezvoltarea și perfecționarea sistemului s-au asigurat pe parcursul timpului că niciun utilizator sau grup de utilizatori nu ar putea avea un control disproporționat asupra monedei fie că vorbim despre valoarea sa, felul în care este tranzacționată sau gradul de prioritate al tranzacțiilor lor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
