Lazăr Comănescu: Trebuie regândit modul în care este stimulat interesul investitorilor
„Este nevoie de o regândire a modului în care se iau măsuri pentru încurajarea şi stimularea interesului investitorilor cât mai mult şi spre alte zone ale României”. Declaraţia a fost făcută de Lazăr Comănescu, fost ministru de externe, care acum este consilier în cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie.
Investitorii străini găsesc suficient de multe motive să îşi aducă banii în România, pentru a dezvolta afaceri pe termen lung. Dar strategia pentru investiţii a ţării noastre are nevoie de îmbunătăţiri. Acum se face după un model în care zonele mai puţin dezvoltate primesc cu mult mai puţin decât cele care au crescut deja. Investitorii decid unde îşi fac afacerile, dar dacă statul s-ar implica mai mult ar reuşi să le schimbe percepţia şi asupra regiunilor sărace.
Balazs Barabas, jurnalist Digi24: Cifrele din primele luni ale anului arată o scădere a investiţiilor străine în România, în plus, şi extragerea profitului este mai mare decât suma pe care firmele străine o reinvestesc în România. Este acest lucru un motiv de îngrijorare sau un trend ciclic, dacă vrem?
Lazăr Comănescu: Da, cred că putem să vorbim de o tendinţă care nu poate să nu ne preocupe. Şi asta înseamnă că în primul rând trebuie să încercăm să vedem de ce se întâmplă, de ce avem de-a face cu o asemenea tendinţă. Şi într-adevăr, ceea ce spuneţi e argumentat de date concrete. Chiar informaţiile, datele furnizate de instituţiile româneşti, fie că vorbim de Banca Naţională, de Institutul de Statistică, arată această tendinţă. Am aici în faţă, dacă îmi permiteţi, văd aici că la nivelul primelor două luni, ianuarie şi februarie din acest an, investiţiile străine directe în România au acumulat 756 milioane EUR, în scădere cu 60 milioane EUR faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ăsta este un aspect. În al doilea rând cred că este de asemenea de luat în considerare şi de văzut în ce măsură lucrurile se pot îmbunătăţi, continuă aceste investiţii să se concentreze foarte mult în zona, sunt practic polarizate în zona, în mod deosebit vorbim despre zona Bucureşti-Ilfov. Deci aici este nevoie de o gândire, o regândire a modului în care se iau măsuri pentru a se încuraja interesul, a se stimula interesul investitorilor cât mai mult şi spre alte zone ale României şi vreau să vă spun că şi noi aici la CCIR încercăm în dialogul nostru cu partenerii, interlocutorii externi, reprezentanţi ai ambasadelor de aici de la Bucureşti dar nu numai, tocmai să evidenţiem oportunităţile pe care le pot oferi deschideri înspre alte zone ale României, nu doar, aşa cum spuneam, în zona Bucureştiului sau de ce nu, a Transilvaniei. Şi mă bucură, ne bucură faptul că tot mai mulţi dintre interlocutorii noştri, ambasadori de aici din Bucureşti înţeleg această argumentaţie şi găsesc într-adevăr că merită să se facă un efort de a deschide noi afaceri sau a face investiţii şi în afara acestor zone. Este interesul României în general.
Pe 2017 de exemplu se menţionează că au fost în toate aceste 6 ţări 1040 schimbări legislative din care 28% numai România. Lucrurile acestea, schimbările acestea frecvente cu siguranţă au efecte de diminuare a încrederii în potenţialii investitori. Şi deci nevoia aceasta de a vedea în ce măsură este oportun să procedăm frecvent, prea frecvent, foarte des la schimbări legislative. Pentru că orice investitor îşi pune problema când îşi stabileşte un plan de afaceri pe ce se bazează. Şi e o mare problemă asupra căreia cred că autorităţile române ar trebui să se aplece cu mai mare atenţie şi cu mai multă profunzime. A doua, cred că unul dintre motivele pentru care asistăm la asemenea evoluţii în materii de investiţii ţine şi de starea infrastructurii în România. Mă refer în primul rând la autostrăzi, la căile ferate, pentru că nu e normal ca la 29 de ani de la revoluţia de la 1989 să fim în continuare o ţară de dimensiunile noastre cu mai puţin de 1000 km de autostrăzi. Şi o spun în cunoştinţă de cauză. Deci investiţii foarte importante care ar fi putut să se deruleze în România nu s-a făcut acest lucru din ca uza acestei mari deficienţe şi nu e deloc, să spunem aşa, încurajator, să vedem că în ultimii ani practic nu s-a mişcat deloc România în privinţa construcţiei de autostrăzi. Un apel pe care la nivel de CCIR îl facem către autorităţi este nu doar să constatăm că avem un deficit foarte mare, dar să trecem la acţiune rapidă. Şi aici o chestiune esenţială este modul în care putem să utilizăm fondurile europene.
În anii 70, România începea să dezvolte relaţiile cu ţările arabe şi africane. Produsele româneşti făcute în comunism concurau greu cu cele din Occident, dar statele mai puţin dezvoltate le apreciau. Lecţia de diplomaţie economică de la acea vreme a fost înţeleasă corect: ai nevoie de parteneri cât mai variaţi pentru a fi competitiv la scară internaţională.
Balazs Barabas: În urmă cu câteva decenii România avea relaţii comerciale extrem de bune cu ţările arabe, cu ţări asiatice, iar aceste relaţii s-au deteriorat în timp sau s-au micşorat. Ce poate face Camera de Comerţ şi Industrie pentru a relansa aceste relaţii?
Lazăr Comănescu: CCIR, nu o luaţi ca o lipsă de modestie, dar cred, şi lumea este de acord, că este organizaţia cea mai reprezentativă a comunităţii de afaceri din România. Şi unul dintre obiectivele noastre fundamentale prioritare de activitate este tocmai contribuţia la găsirea celor mai adecvate modalităţi de promovare a intereselor noastre economice externe, în diferite forme. Da este... sau dacă vreţi nu este extraordinar faptul că în momentul de faţă în jur de doar 15% din comerţul nostru exterior se derulează cu ţări din afara Europei. Când vorbesc de Europa nu mă refer doar la Uniunea Europeană ci şi statele non-membre ale UE. Şi acest lucru, sigur până la un anumit moment şi nivel este pe deplin de înţeles, pentru că pe de o parte în toţi aceşti ani noi, efortul nostru diplomatic s-a concentrat înspre realizarea celor două obiective fundamentale, aderarea la Uniunea Europeană şi la Alianţa Nord-Atlantică. Aceste două obiective despre care vă vorbeam, această integrare europeană şi euroatlantică poate n-am realizat, noi România n-am conştientizat cât de mult ne poate ajuta în realizarea acestor două obiective n nu doar menţinerea, ci în consolidarea în continuare a relaţiilor noastre economice cu ţări din afara Europei. Cred că este un domeniu asupra căruia va trebui să se acţioneze cu mult mai multă atenţie pe viitor şi cu eforturile sporite şi dacă îmi permiteţi, în ultimii ani cred că ministerul de externe a încercat să facă acest lucru şi pot să afirm, constat că şi în zilele noastre ministerul de externe face eforturi în această privinţă. Dar pentru asta este nevoie, încă o dată vă spun, de o cooperare şi conlucrare mult mai strânsă între instituţiile guvernamentale, existenţa unei adevărate strategii de promovare a schimburilor noastre economice externe, unei mai adecvate, unui mai adecvat eşafodaj al reprezentării noastre economice externe. La nivel de CCIR s-au făcut şi se fac eforturi. Noi avem deja protocoale încheiate cu ministerul de externe, cu ministerul mediului de afaceri şi antreprenoriat şi sper ca împreună să ajungem la o formulă de reprezentare mult mai adecvată cerinţelor actuale, atât în privinţa orientării geografice a schimburilor noastre economice externe dar şi în privinţa resurselor umane alocate în această privinţă.
Sigur că orice ambasadă are, şi trebuie, normal să aibă ceea ce numim diplomaţi, consilieri economici care să informeze autorităţile din ţările lor asupra tendinţelor, oportunităţilor de afaceri cu ţările respective, înprivinţa dezvoltării relaţiilor economice cu ţările în care sunt acreditaţi, dar dincolo de asta este nevoie de oameni, de meseriaşi ai comerţului exterior. Şi în această privinţă cred că sursa cea mai adecvată din care să ne putem aproviziona cu oameni care să ştie, să cunoască specificu unei pieţi, ce se cere pe o piaţă sau alta, este mediul de afaceri. De aceea noi la Cameră încurajăm foarte mult şi nu doar încurajăm dar acţionăm în această privinţă, în a asigura acel cadru prin care reprezentanţi, oameni cu experienţă, care desfăşoară o activitate concretă în materie de schimburi economice, de exporturi, să fie selectaţi şi trimişi ca reprezentanţi, ca oameni care să promoveze cu adevărat schimburile economice şi aici aş dori să subliniez un lucru foarte important: sprijinirea sectorului privat din România în a pătrunde pe pieţele externe.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
