IFN-urile, dobânzi plafonate și sub supravegherea BNR

Data publicării: 14.09.2017 17:41

Banca Naţională a României a aprobat modificările la regulamentul 20/2009 şi va impune instituţiilor financiare nebancare costuri uriaşe cu capitalul în cazul în care depăşesc anumite limite ale dobânzilor la creditele de consum. Totodată, BNR vrea să treacă sub supraveghere directă mai multe IFN, schimbând condiţiile prin care sunt obligate să intre în Registrul special de evidenţă. Unele companii, precum Provident Financial, activă pe piaţa creditelor de valori reduse, reuşeau să se ferească de supravegherea prudenţială a băncii centrale prin transferarea creditelor sub pragul legal înaintea perioadelor de raportare, au declarat pentru Profit.ro mai multe surse.

Consiliul de Administrare al BNR a aprobat modificarea regulamentului în şedinţa de marţi, a confirmat pentru Profit.ro Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii centrale, care a adăugat că a fost păstrată forma din proiect, în linii mari.

Modificările impun o pondere la risc de 1000% pentru creditele cu o dobândă anuală efectivă mai mare de 200% (în lei) cu scadenţa de până la 15 zile, pentru cele cu o dobândă mai mare de 100% cu scadenţa iniţială între 16 şi 90 de zile şi pentru cele care depăşesc de 10 ori rata dobânzii Lombard (3,25% în prezent), adică peste 32,5% pentru scadenţe peste 90 de zile.

Multe dintre instituţiile de credit nebancare ce oferă împrumuturi pe termen scurt practică rate ale DAE peste acest nivel (chiar de câteva mii la sută în unele cazuri), chiar dacă rata de dobândă nominală este sub prag. Motivul este acela că DAE include şi comisioanele şi are o valoarea mai mare cu cât creditul este pe o scadenţă mai scurtă.

Decizia BNR duce la plafonarea de facto a dobânzilor, în condiţiile în care instituţiile de credit ar trebui să pună capital mai mare de 10 ori decât suma acordată în cazul în care depăşesc limitele descrise mai sus.

IFN care lucrează cu persoanele fizice vor trebui să-şi regândească afacerile şi să selecteze mai atent clienţii pe care îi finanţează.

Unele instituţii care acordă credite de valori mici nu recurg la executări silite în caz de neplată şi acoperă pierderile prin dobânzile ridicate. De cealaltă parte, românii cu nevoi financiare stringente şi care nu pot apela la bănci fie pentru că au veniturile la negru sau sunt înscrişi în Biroul de Credite cu istoric negativ ar putea găsi mai greu finanţare, chiar dacă ar fi dispuşi să plătească dobânzi mai ridicate.

BNR susţine că măsura este necesară pentru că sectorul IFN a crescut în ultimii ani şi pentru că dobânzile ridicate ar duce la supraîndatorarea unui segment vulnerabil al populaţiei. „Pentru a administra riscurile ce apar ca urmare a promovării de produse de creditare pe termene scurte, de valori reduse, cu costuri relativ ridicate, suportate de debitori, accesate cu preponderenţă de segmente ale populaţiei care au deja dificultăţi în gestionarea obligaţiilor de plată curente, a fost propusă includerea în Registrul special a instituţiilor financiare nebancare care utilizează aceste modele de afaceri, în funcţie de unele praguri de semnificaţie ale costurilor suportate de debitori (DAE)”, se arată într-o scrisoare semnată de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu şi adresată lui Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Strategia BNR este de a aplica un regim de reglementare unitar şi mai strict la nivelul IFN, astfel încât să rămână un singur registru de evidenţă şi ca banca centrală să aibă puteri de control şi sancţiune la toate instituţiile financiar bancare, se arată în documentul citat de Profit.ro.

Modificările adoptate acum de BNR vor creşte numărul de IFN care intră sub supraveghere prudenţială, prin transferul în Registrul special a unora care acum figurează doar în Registrul general.

În cazul IFN înscrise doar în Registrul general (unde figurează 145 de entităţi cu activităţi multiple de creditare), BNR nu are decât competenţe de monitorizare, pe baza raportărilor furnizate de instituţiile de credit. În cazul celor înscrise în Registrul special (35 de societăţi), BNR are competenţe de supraveghere prudenţială şi poate face inspecţii şi aplica sancţiuni, dacă normele prudenţiale sunt încălcat.

Cadrul legal impune suplimentar cerinţe cu privire la calitatea acţionarilor semnificativi şi a administratorilor, nivelul minim al fondurilor proprii, limitele maxime de expunere faţă de contrapartide, cadrul general privind organizarea, controlul intern, auditul intern şi administrarea riscurilor semnificative, raportarea la Centrala Riscului de Credit administrată de BNR, potrivit precizărilor lui Florin Georgescu.

Regulamentul modificat spune că orice societate care acordă credite cu dobânzi peste nivelul prag intră automat în Registrul special, deci nu poate scăpa de cerinţele de capital. Totodată, s-au mai schimbat şi alte condiţii.

Anterior, firmele erau obligate să intre sub supravegherea BNR dacă aveau capital şi surse atrase în sold de peste 50 de milioane de lei şi, cumulativ, un nivel al creditelor acordate în sold de peste 25 de milioane de lei pentru trei trimestre consecutive.

Surse din mediul financiar susţin că BNR a fost deranjată că firme precum Provident Financial ar fi eludat aceste condiţii, transferând din blianţ creditele astfel încât soldul să scadă sub nivelul reglementat, şi ca la momentul raportării să nu intre sub incidenţa prevederilor. Una dintre surse susţine că practica este prezentă şi în cazul altor firme, dar nu a putut să ofere detalii.