Ideile care aduc României un milion de euro pe oră
România produce un milion de euro pe oră din idei. Sunt încasările designerilor şi arhitecţilor, ale regizorilor şi programatorilor şi-ale tuturor celor care îşi folosesc imaginaţia pentru a face bani. Industriile creative aduc 7% din PIB-ul României şi deja au depăşit agricultura. Estimarea e că în trei ani vor ajunge la 10% din PIB, mai ales că ţara noastră este acum pe radarul companiilor foarte mari din vest. Comcast, care deţine studiourile de film şi animaţie Universal Pictures şi DreamWorks, a anunţat Guvernul că vrea să investească în România. Prospectează acum piaţa de aici - actorii, locaţiile, facilităţile fiscale - dar până să înceapă să toarne filme şi seriale la noi, aşteaptă şi ceva la schimb.
România face aproape zece miliarde de euro pe an din idei. Ideile de soft-uri, de jocuri video, ideile de reclame, cărţile, presa, piesele de teatru, cercetarea şi tot ce poate fi protejat prin drepturi de proprietate intelectuală generează peste un milion de euro în fiecare oră. În industriile culturale şi creative, profiturile s-au triplat în numai patru ani.
„Foarte multe sunt în fapt microintreprinderi cu un număr de angajați mai mic decât 9 și se poate vorbi de o creștere a antreprenoriatului în aceste sectoare. Deci sunt oameni care decid să nu mai fie angajați în companii mai mari și decid să-și deschidă propriile afaceri. Ca efect obținem o creștere a numărului de companii de la 42.000 în 2011 la 60.000 în 2015,” spune Cătălin Sărăşteanu, cercetător Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală.
40% din afacerile industriilor creative vin de la cei care scriu soft-uri şi jocuri electronice. Aici profiturile au urcat de la circa 170 de milioane de euro, la peste 420 de milioane în numai cinci ani - o creştere de 145%. În afara sectorului IT însă, cele mai multe firme sunt mici şi neinteresante pentru bănci.
Imaginaţia se opreşte la uşa băncii
Şi asta fiindcă, în mod paradoxal, ideile pot fi un punct forte, au valoare adăugată mare, dar în acelaşi timp prezintă o mare slăbiciune - primesc greu credite. Drepturile de proprietate intelectuală, pe care se bazează industriile creative sunt active intangibile şi prin urmare banca nu le acceptă drept garanţii.
„Ele nu sunt bancabile în momentul de față. Nu pot să intre în competiție cu niște intreprinderi care au, eu știu, active fixe, chiar și acelea au probleme care pot pune garanții cash, colateral,” adaugă Cătălin Sărăşteanu, cercetător Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală.
„Accesul la credite bancare și accesul la piața de capital. Câți investitori privați avem în România care să investească în industriile culturale și creative?,” spune Delia Mucică, profesor universitar UNATC.
În această zonă a economiei concentrarea profiturilor este uriaşă. Companiile medii lipsesc, grosul afacerilor sunt făcute de câţiva jucători mari din IT, presă şi publicitate, iar mii şi mii de firme mici îşi împart firmiturile. În alte state, lipsurile financiare au fost suplinite de guverne. În Bulgaria, unde cu bani europeni şi de la stat s-au făcut 4 fonduri de investiţii în tehnologie, start-upurile au ajuns să fie mai bine finanţate decât la noi. În paralel, Cehia şi Ungaria au devenit poli ai cinematografiei în regiune în vreme ce România rămâne de nişă. Totuşi Guvernul promite ajutor.
„Acest memorandum ne creează premisele formării unui grup de lucru cu reprezentanți ai mediului de afaceri alături de care să construim facilități fiscale, scheme de ajutor de stat pentru a promova acest sector cultural și creativ,” precizează Alexandru Petrescu, ministrul pentru Mediul de Afaceri.
Idei noi, blocate de legi vechi
Investitorii spun că România are mai multe idei finanţabile decât capital. Şi totuşi de la stat nu aşteaptă bani cât aşteaptă o legislaţie mai completă.
„Dacă am putea să-i cerem ceva statului român, cred că o lege corporatistă mai bună ar fi extraordinar de utilă. Mai sunt alte probleme de proprietate intelectuală, de regulă partea de legislație corporate nu este ok,” spune Bogdan Iordache, fondatorul unui hub de tehnologie.
„Sunt sectoare ce nu-și ating potențialul fiindcă sunt legi și reglementări conglomerate din 1990 în 2017 sunt total neactualizate,” adaugă Alexandru Petrescu, ministrul pentru Mediul de Afaceri.
O legislaţie care se pretează la noile modele de business ar oferi flexibilitate şi claritate. Însă problema banilor rămâne. O soluţie a fost gasita in Marea Britanie iar ulterior, modelul desenat acolo a fost copiat si de alte ţări.
„Dacă eu sunt un investitor privat și pun 50.000 lire într-o companie de tehnologie pune și statul 50.000. Dacă eu pierd banii, statul rambursează 30 – 40.000 de lire din ei, deci imi minimizează riscul și crește impactul pe care eu l-aș putea avea în cazul în care compania respectivă chiar reușește,” explică Bogdan Iordache, fondatorul unui hub de tehnologie.
Aşa se face că în Londra sunt cele mai multe şi cele mai mari start-up-uri din Europa. Şi totuşi există mari dubii dacă în România o schemă de ajutor de stat ar produce altceva în afară de risipă. Mai ales că şi acum se dau bani publici pentru finanţarea proiectelor culturale şi creative, dar fără efect. Vin deja fonduri de la Ministerul Economiei, de cel cel al Culturii, de la Ministerul Dezvoltării Regionale, însă observatorii spun că statul nu încurajează de fapt ideile cu viitor.
„Sa aibă în vedere nu numai susținerea restaurărilor de patrimoniu și a meșteșugurilor tradiționale, pentru că concentrarea mare este în această zonă, ci susținerea creativității contemporane este, cum să spun, o creativitate care se irosește,” spune Delia Mucică, profesor universitar UNATC.
Cele mai bune start-upuri româneşti se mută în Occident, la fel şi cei mai talentaţi graficieni, arhitecţi şi cei mai bine pregătiţi cercetători. Şi totuşi estimarea e că în 2020 industriile culturale şi creative vor înseamna 10% din PIB-ul ţării - o pondere de trei ori mai mare decât media în Europa.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
