Gazele din Marea Neagră, blocate în hârtii

Conductele care ar trebui să aducă gazele din Marea Neagră se îneacă la mal. Investitorii se plâng de faptul că nu pot începe producţia din cauza birocraţiei şi haosului din administraţie. Pe de altă parte, redevenţele pentru gazul şi petrolul din Marea Neagră vor fi similare cu cele aplicate zăcămintelor exploatate pe uscat, în ciuda promisiunilor că vor fi reduse. Petroliştii atrag atenţia Guvernului că sunt în toată lumea locuri unde îşi pot muta investiţia.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

După patru ani de întârzieri, Guvernul propune un nou proiect de redevenţe. Deşi a promis în mai multe rânduri că taxa pusă de stat pentru resursele extrase din Marea Neagră va fi mai mică decât pentru producţia de pe uscat, calculele arată că redevenţele sunt similare, spun petroliştii. Adică ajung la 13 procente din valoarea producţiei, în condiţiile în care investiţiile pentru exoplorarea şi expoatarea Mării Negre sunt mult mai mari decât pentru zona de uscat.

Aleksandrs Popovics, expert în domeniul petrolier: Dacă o ţară are o istorie a instabilităţii în domeniul sistemului de taxare, atunci investitorii vor lua asta ca pe un risc. Guvernele nu ar trebui să gândească ca şi cum posibilităţile din ţările lor sunt singurele din lume, pentru că, de fapt, sunt o mulţime de locuri unde capitalul internaţional se poate duce.

În acest moment mai multe companii vor să scoată la suprafaţă gaze din Marea Neagră. Iată ce probleme întâmpină una dintre ele, care a descoperit aproape de ţărmul mării o rezervă de 20 de miliarde de metri cubi de gaze, pe care vrea să o exploateze începând din 2019.

Mark Beacom, director Black Sea Oil&Gas: Anul trecut, în România, era ilegal să treci o conductă de gaz pe sub plajă. Adică era imposibil să iei gazul din Marea Neagră şi să îl aduci pe uscat. BRUA a rezolvat problema asta, ceea ce reprezintă vestea bună. Din nefericire, nu primim aprobarea pentru acest lucru, iar asta este vestea proastă. Un alt aspect unde ne blocăm de o bucată de hârtie care este autorizaţia de construire în largul mării. Nimeni nu acordă această autorizaţie pe baza aprobărilor militare, de mediu şi să spună „Asta este autorizaţia de construcţie!”.

Toma Petcu, ministrul Energiei: Interconectarea celor de la Black Sea Oil care se va realiza undeva în zona Corbu cu gazoductul Brua, va avea undeva la 30 de kilometri, autorizaţia finală sperăm să o obţinem. Acum este în dezbatere pe mediu obţinerea avizului de mediu şi sperăm ca autorizaţia finală să o emitem în luna ianuarie, astfel încât în primăvară, sau cel târziu în vară să înceapă construirea acestei interconexiuni.

Proiectul de redevenţe va fi aprobat până la sfârşitul anului, spune ministrul Energiei. Companiile Petrom, Exxon şi Lukoil, nu au luat o decizie finală dacă gazele descoperite la mare adâncime în Marea Neagră vor fi sau nu scoase la suprafata, pentru a fi injectate in gazoductul european BRUA.