Covrigul, indicatorul creșterii economice

Covrigii şi patiseriile au devenit cel mai bun indicator economic pentru România. Chiar dacă sunt mereu pline, ele arată un singur lucru: românii consumă mult, dar cumpără produse ieftine. Creşterea economică de peste cinci procente nu se vede aşadar în bunăstarea populaţiei, din moment ce o bună parte din această statistică reprezintă împrumuturi făcute de stat. Iată explicaţiile economiştilor.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Patiseriile par a fi afaceri cu succes garantat în România: vând produse ieftine şi mereu proaspete, pentru că există cerere foarte mare.

Pentru mii de bucureşteni, masa de prânz nu costă mai mult de cinci lei, pentru că nu este luată la restaurant, ci la covrigăria din colţul străzii.

Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice: Atâta timp cât bunăstarea nu există, nu ai cum să ai un consum mai sofisticat, mai elevat pe partea de calitate”.

Creşterea economică poate veni din împrumuturi sau din ce se acumulează în interiorul sistemului economic. În primul semestru a fost de 5,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, dar nu se vede în buzunarul nostru. Explicaţia este dată de specialişti.

Cristian Păun: „Dau un simplu exemplu: ne împrumutăm, creşte datoria publică, ca noi să cumpărăm nişte avioane din Portugalia. În momentul în care se împrumută Guvernul, nu se împrumută pentru Georgică, Ionescu, Popescu ca ei să-şi ia un televizoor să simtă bunăstarea în buzunar”.

Datoria publică a României era de 32,5 mld euro la sfârşitul lunii august, în creştere cu aproape 1 miliard de euro faţă de sfârşitul anului trecut. În spatele acestor cifre, consumul populaţiei nu poate schimba cu mult balanţa. De la Târgu Jiu până la Sibiu, reţeta preţurilor mici este cel mai bun marketing.

Oana Mirilă, director de cercetare GfK: „Este o modalitate de a se proteja. Asta pentru că ei nu se aruncă la investiţii mari. Dorinţa de a cumpăra şi de a investi e încă reţinută”.

Potrivit unui studiu al agenţiei GFK, consumatorii sunt sceptici în ceea ce privește următoarele câteva luni, în special din cauza incertitudinii dată de alegerile parlamentare. Mulți nu exclud posibilitatea unui declin economic.