Comisia Europeană: 40% din contractele de achiziţii publice din România, date fără licitație
40% din contractele de achiziţii publice din România sunt date fără licitaţie. Procentul apare într-un raport al Comisiei Europene şi este uriaş. Ne arată cât de opac este sistemul, cum, se învârt banii în cerc restrâns, cum se răsplătesc clienţii politici şi în ultimă instanţă cum sunt sifonaţi banii publici, cei strânşi de la noi toţi.
Bruxellesul arată că e una dintre cele mai ridicate ponderi ale procedurilor de negociere fără publicare în prealabil în ceea ce priveşte achiziţiile din bani publici.
Fără transparenţă nu există concurenţă adevărată, nu există şansa de a obţine cel mai bun preţ şi de a salva bani publici care pot fi direcţionaţi către alte surse.
Întreg sistemul de achiziţii publice a fost făcut pentru a favoriza licitaţiile, de pe urma cărora se poate obţine cea mai bună ofertă şi preţul corect. Însă chiar şi acestea pot fi măsluite. Dar tot legislaţia a lăsat portiţe pentru a se ajunge la negocierea directă, doar cu un ofertant, ales pe criterii ştiute doar de autoritatea contractantă. Sunt mai multe căi pentru fuga de licitaţii. Sunt contracte în limita a 30.000 de euro pentru bunuri şi servicii şi până la 100.000 de euro pentru lucrări care pot fi atribuite fără a exista un concurs de oferte. Sunt situaţii în care contracte mai mari sunt sparte pentru a intra sub aceste limite şi astfel să fie încredinţate.
O altă cale de a ocoli licitaţia este amânarea până în ultimul moment a contractării pentru a putea fi invocată urgenţa achiziţiei şi negocierea directă.
În România se ajunge la abuz şi asta arată raportul comisiei europene citat de Hotnews.ro care precizezaă că doar pentru 60% din achiziţii se folosesc licitaţii.
În sistemul public de contractare se învârte o gălăgie de bani. Peste 40 de miliarde de lei a cheltuit anul trecut statul pe achiziţia de bunuri şi servicii, o sumă de peste două ori mai mare decât investiţiile, care au un impact mult mai mare în economie şi creează mult mai multe locuri de muncă.
Defalcat, fără a lua în calcul achizițiile din sistemul medical de 23 de miliarde de lei, din bugetul central s-au făcut cumpărături de peste 5 miliarde și jumătate de lei, în timp ce primăriile au cheltuit peste 17 miliarde de lei.
Nimeni nu spune că statul ar trebui să renunţe definitiv la aceste achizţii. Instituţiile publice au nevoie de pixuri, hârtie şi alte consumabile, iar băncile, coşurile de gunoi și panseluțele din parcuri trebuie cumpărate de cineva. Problema apare în momentul în care o băncuţă costă de zece ori mai mult decât ar trebui, iar un top de creioane costă cât un laptop. Asta înseamnă că statul îi permite sistemului politic să fure din banul public, fără niciun fel de urmă pentru că aceste licitații nu sunt publicate în prealabil. Se exploatează astfel un sistem netransparent al achiziţiilor publice, care încurajează corupția.
De altfel, este chiar principala problemă indicată de companiile din România în desfășurarea activității. La nivel european, aproape 4 din 10 companii din blocul comunitar consideră corupția o problema în derularea afacerilor, dar nu aceasta este considerată principala problemă. Totuși, în România, peste două treimi dintre firmele intervievate văd corupția ca un impediment în dezvoltarea lor, arată eurobarometrul pe 2017.
Iar temerile companiilor în ceea ce privește participarea la achizițiile publice, în loc să fie atenunate, din contră, au fost de curând amplificate de ministrul Finanțelor. Statul vrea acum să-și bage la înaintare companiile la licitațiile publice. Mai exact, atunci când vor face achiziții publice, insituțiile de stat vor fi obligate să își anunțe în primul rând propriile firme care să vină cu oferte. Asta înseamnă, de fapt, că statul dorește să învârtă cât mai mult posibil banii în circuit închis, iar șansele celorlalte companii private de a câștiga un contract ar scădea substanțial.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
