Cetate frecventată de străini pe vremea comunismului, acum închisă şi neîntreţinută
Cea mai mare cetate fortificată din România a fost restaurată cu bani europeni şi avea toate şansele să devină un pariu câştigător pentru turism. Alba Carolina aduce anual, în Alba Iulia, un sfert de milion de vizitatori. Oamenii admiră cetatea ridicată la începutul secolului al XVIII-lea, dar apoi caută locuri în care să mănânce, să se distreze şi să se cazeze. Şi nu găsesc.
Restaurarea cetății a fost finalizată în urmă în 2014. Lucrările de readucere a ansamblului de clădiri, biserici, poduri și porți de acces la starea lor inițială au fost făcute cu finanțare europeană. Fortificația originală a fost construită ca zid de apărare a Imperiului Habsburgic împotriva expansiunii otomane, în 1738.
Efortul a fost atunci unul considerabil: a fost nevoie de 1 milion de guldeni și au fost aduși 20.000 de iobagi din toată Transilvania, dar și arhitecți din Italia, Germania și Austria. 270 de ani mai târziu, lucrările de restaurare a cetății au necesitat și ele un efort financiar considerabil și anume 150 de milioane de euro.
Constantin Inel, directorul adjunct al Muzeului Unirii Alba Iulia: Este o întregire și o refacere a imaginii inițale a acestui ansamblu fortificat de o valoare inestimabilă pentru Transilvania și pentru România. Avem la ora actuală reîntregit sută la sută, ca și traseu, pus la punct din punct de vedere al conservării și cu foarte multe alte complexe de arhitectură în interior.
Cetatea se întinde pe mai bine de 110 hectare. Vizitatorii sunt atrași în principal de cele 2 catedrale, cea a încoronării și cea romano-catolică, cea mai veche din Transilvania. Palatul princiar și de ceremonialul schimbării gărzii de onoare sunt şi ele apreciate de turişti.
Turist: Am venit și noi, că am fost mai sus, și am venit să o vizităm, frumoasă, e foarte ok, cald, lume multă. E prima data în viața mea când vin, deci n-am mai fost până acum, arată foarte ok.
Turist: E prima oară când venim, e un loc pe care îl recomand tuturor, noi suntem din Galați și vreau să vă spunem că am făcut atâția kilometri pentru acest loc frumos, interesant, plin de istorie.
De când au fost finalizate lucrările de restaurare, numărul turiștilor a crescut constant, cu aproape 20% în fiecare an, ajungând acum la aproape 300.000. Oamenii sunt însă în trecere prin Alba Iulia. După câteva ore de plimbare prin cetate, pleacă și se cazează în alte părți.
Mihai Coșer, purtător de cuvânt al primăriei Alba Iulia: Mediul de afaceri autohton, și aici mă refer la cei care sunt în industria ospitalității, nu au prea ținut pasul cu noi. Aș putea spune că în momentul de față mingea este și se joacă undeva în terenul lor, iar terenul lor nu este suficient, avem 1.300 de locuri de cazare la nivelul municipiului, locuri de cazare care sunt mai tot timpul pline.
Constantin Inel, directorul adjunct al Muzeului Unirii Alba Iulia: Alba Iulia trebuie să crească și pentru infrastructura turistică, respectiv capacitatea de cazare, restaurante, servicii care apar colateral acestui domeniu, apoi, cu adevărat, când ai această infrastructură, trebuie să creeze pachetele pentru agențiile de turism.
Accesul în cetate este gratuit. Primăria nu percepe nici taxa de vizitare și nici taxa pentru autoturisme. Tot administrația locala încearcă să promoveze și evenimente nocturne, cu proiecții media și videomapping, pentru ca turiștii să aibă motiv să rămână în zona cel puțin o noapte.
O altă cetate îşi aşteaptă încă reînvierea vremurilor de glorie. Asta în timp ce vremea şi vremurile îi tot sapă la temelie şi îi macină zidurile.
Ar putea atrage în fiecare an sute de mii de turişti şi ar putea aduce la bugetul local încasări de milioane de lei, în schimb cetatea de pe Dealul Strajă, este închisă şi neîntreţinută, ea se degradează de la un an la altul.
Cetatea de pe dealul Straja a trăit vremuri bune, culmea, pe vremea comunismului. Aici era locul unde autocarele cu străini veneau pentru ca oamenii să petreacă o seară tradițională. După desființarea ONT, societatea de turism a statului, cetatea a fost preluată de noua firmă, SC ARO PALACE, cu acționar majoritar SIF Transilvania, care n-a stat mult pe gânduri şi a închis restaurantul care funcționa în cetate pentru că nu era suficient de rentabil. Curând au început procesele. Primăria a contestat modul în care cetatea a ajuns la actualul proprietar.
Sorin Toarcea, purtător de cuvânt al primăriei Brașov: Procesul deschis de Primăria Braşov pentru recuperararea Cetățuiei este la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce aceasta va da o hotărâre, noi sperăm favorabilă, Municipalităţii sau Statului Român, atunci în funcţie de hotărâre Cetăţuia va intră în proprietatea Statului.
Cetatea a fost închisă și se degradează clipă de clipă. Ar fi putut aduce încasări mari, pentru că e un loc potrivit pentru organizarea de evenimente, concert sau spectacole de teatru .
Daniel Nazare, director Bibliotecă Judeţeană Braşov: Ea trebuie să fie exploatată turistic în interesul şi în beneficiul întregului oraş, să fie circuite turistice, să se spună toată poveştile ei, pentru că sunt şi poveşti crâncene, gândiţi-vă că are foarte multe sute de ani, am putea aproape să spunem destinaţie militară şi de acolo pot să vină şi poveştile terifiante, atâta timp cât au fost deţinuţi acolo se poate face de la ea, de la deţinuţii din perioadă dualista până la deţinuţii din perioadă comunistă, deci putem să spunem o grămadă de poveşti pe marginea ei.
Nici localnicii şi nici turiştii nu înţeleg cum de cetatea stă cu lacătul pe ușă, când ar putea aduce bani şi cinste comunităţii.
- E revoltător că au 3 persoane private sau 5 de la ONT sau cum se numeşte asta, au reuşit să pună, OJT, nu ştiu cum îi spune să se împroprietărească pe un aşa obiectiv, e o ruşine.
- Era salonul transilvănean unde aveau acces toţi indiferent dacă erai din Braşov sau de unde şi ăla era foarte bine pus la punct, era frumos amenajat, era mâncare bună, adică era ceva cu care se mândrea Braşovul.
Turistă: Este important să vedem specificul, exteriorul acestui monument, pentru că dacă e prea renovat, arată modern, fals.
Fortăreața de pe Dealul Straja are o istorie de 600 de ani. La început exista aici doar un turn de veghe, care a fost completat în 1524 cu un bastion de lemn cu patru turnuri. Distrus în 1529 de armata lui Petru Rareș, a fost reconstruită un sfert de secol mai târziu, când au fost ridicate ziduri de piatră și au fost săpate șanturi de apărare. La 1630, cetățuia capătă cele patru bastioane de la colțuri. Din secolul XVII a slujit drept depozit și mai apoi de cazarmă plăieșilor. Până în 1954 a fost și închisoare, apoi depozit pentru Arhivele Statului Brașov până în 1975, pentru ca din 1981, după o amplă restaurare să devină un complex turistic cu specific medieval.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
