România are cea mai mare diferență între dobânzile atrase și plasate. La un moment dat, guvernatorul BNR Mugur Isărescu spunea că România nu a avut produse bancare toxice, pentru că acestea nu-și aveau locul, atâta vreme cât produsul clasic, creditul, avea o marjă de profit incredibilă, de 10-15%.
Singurul capitol la care băncile din România se remarcă puternic este cel al marjei de câștig din dobândă, care este undeva la 6%, cu mult peste Ungaria, cu 4%, sau Polonia, cu 2%.
Această marjă a permis băncilor să facă profituri operaționale consistente, de aproape două miliarde de euro, arată un raport publicat de agenția de rating Fitch.
Din cauza provizioanelor, însă, băncilor le-au mai rămas în conturi profituri de doar puţin peste 110 de milioane de euro, un nivel extrem de redus faţă de Ungaria, cu 310 de milioane de euro sau Polonia, cu peste 3,7 miliarde de euro.
Sectorul bancar din România arată destul de prost în comparaţie cu cele din regiune. Băncile din România au rămas reticiente la credite, în vreme ce în aproape toate celelalte ţări ale regiunii s-a dat drumul la bani.
Precauţia bancherilor se explică în contextul în care rata creditelor restante a crescut cu patru procente, până la 22%, iar băncile mamă au continuat să scoată bani din România. Rata neperformanţei în România este cea mai mare în regiune: Bulgaria are 17% credite cu probleme, iar Polonia doar 6%. Pentru că au o rată mare de neperformanţă, băncile cheltuie şi mai mult cu acoperirea riscului, adică fac provizioane.
Anul trecut, băncile de pe piaţa locală au făcut provizioane de 7,7 miliarde de euro, un nivel record faţă de Polonia, care a avut provizioane de doar două miliarde de euro. A avut loc şi o ajustare a raportului dintre credite şi dobânzi, întrucât sucursalele din România au fost nevoite să crească depozitele pentru a compensa lipsa finanţării externe.