Potrivit legii actuale, în cazul în care o bancă dă faliment, depozitele sunt garantate în limita a 100.000 de euro, bani pe care depunătorii ştiu sigur că îi pot recupera. Acest plafon este acelaşi la nivelul întregii Uniuni Europene. În cazul României, banii pentru despăgubiri provin dintr-un fond de garantare administrat de Banca Naţională a României.
„Asigură Fondului de Garantare resursele pentru intervenţii în caz de necesitate, cam 1,1 miliarde de euro, de care Fondul de Garantare se poate folosi pentru acoperirea plăţii de compensaţii în caz de insolvenţă a unei instituţii de credit”, spune Eugen Dijmărescu, director al Fondului de Garantare al Depozitelor Bancare.
Ca să nu se ajungă la faliment, Uniunea Europeană a venit anul trecut cu noi reglementări în sectorul bancar. O noutate, preluată de curând şi în legislaţia românească, prevede că sumele peste limita celor 100.000 de euro garantaţi pot fi folosite la salvarea băncilor. O măsură aplicată deja în Cipru, acum doi ani.
În România există acum 23.000 de depozite de peste 100.000 de euro.
„Cei care au depozite nu au niciun fel de atribut în conducerea băncii. Cei care au depozite sunt penalizaţi într-un mod discutabil”, spune Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România.
Mecanismul de apărare a băncii intră în vigoare în momentul în care nivelul de bani lichizi pe care îi deţine scade până la un prag stabilit de banca naţională.
„Este o solicitare a UE, prin care se interzice utilizarea fondurilor publice în salvarea băncilor. Este o plasă de siguranţă suplimentară care nu utilizează bani publici”, spune Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR.
Românii au acum depozite negarantate în valoare de aproape 22 de miliarde de lei şi depozite garantate de 108 miliarde, deţinute de 14,6 milioane de titulari.
Într-un cont negarantat se găsesc în medie 950.000 de lei, adică aproximativ 200.000 de euro.