Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis marţi menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, anunță BNR într-un comunicat de presă.
BNR a hotărât, de asemenea, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an, dar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Rata anuală a inflaţiei s-a redus la 15,52% în februarie 2023, de la 16,37% în decembrie 2022, relativ în linie cu previziunile BNR, se mai arată în comunicat. Scăderea inflației a fost determinată în principal de descreşterea amplă a dinamicilor preţurilor la combustibili şi energie electrică, sub influenţa unor efecte de bază consistente şi a modificării începând cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare şi compensare a preţurilor la energie.
În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a încetinit ascensiunea ceva mai mult decât s-a anticipat, ajungând la 15% sută în februarie, de la 14,6% în decembrie 2022, pe fondul unor efecte de bază dezinflaţioniste şi al descreşterii cotaţiilor unor mărfuri, mai cu seamă agroalimentare, precum şi în condiţiile ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt.
„Influenţe notabile de sens opus au continuat însă să vină din transferarea treptată asupra preţurilor de consum a costurilor materiale şi salariale crescute, precum şi din mărirea marjelor de profit, în contextul rezilienţei cererii de consum, şi din scumpirea unor bunuri de consum importate”, notează BNR în comunicatul citat de Agerpres.
Evoluția creșterii economice, peste așteptări
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 13,4% în februarie 2023, de la 14,1% în decembrie 2022. Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC au continuat însă să se mărească în februarie 2023, până la 14,9% şi la 13%, de la 13,8%, respectiv 12% în decembrie 2022, rămânând totuşi la valori inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.
Banca centrală aminteşte că, în trimestrul IV al anului trecut, creşterea economică a încetinit doar uşor, la 1%, de la 1,2% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), depăşind astfel din nou aşteptările, evoluţie ce face probabilă mărirea excedentului de cerere agregată şi în acest interval, contrar aşteptărilor.
Faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, economia şi-a accelerat creşterea la 4,6% în trimestrul IV 2022, de la 3,8% în intervalul anterior, cu principala contribuţie adusă, pentru al doilea trimestru consecutiv, de formarea brută de capital fix, urmată la mică distanţă de aportul consumului gospodăriilor populaţiei. Impactul exportului net a rămas contracţionist, dar s-a redus semnificativ faţă de trimestrul III, în condiţiile în care scăderea deosebit de amplă înregistrată de dinamica anuală a volumului importurilor a devansat-o pe cea a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, precizează BNR.
Pe acest fond, soldul negativ al balanţei comerciale şi-a redus puternic avansul în termeni anuali, iar deficitul de cont curent şi l-a redus cu două treimi, până la un minim al ultimilor doi ani, inclusiv ca urmare a ameliorării evoluţiei soldului balanţei veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent, se mai arată în comunicat.
Rata șomajului „s-a redus foarte uşor”
Cele mai recente date şi analize, citate de banca centrală, indică o temperare mai modestă a creşterii economiei în primul trimestru al acestui an decât s-a anticipat anterior, implicând însă o decelerare pronunţată a acesteia în raport cu perioada similară a anului anterior, pe fondul unui efect de bază.
„Astfel, dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul, incluzându-le pe cele auto-moto, a continuat să se mărească în ianuarie 2023, dar cea a serviciilor prestate populaţiei a înregistrat o scădere. Totodată, producţia industrială şi-a accentuat contracţia în termeni anuali, iar volumul lucrărilor de construcţii şi-a decelerat considerabil creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Un amplu declin au consemnat în prima lună din an şi variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii precum şi cea a importurilor, prima rămânând însă relativ mai ridicată, probabil şi ca efect al ameliorării raportului de schimb. Drept consecinţă, deficitul comercial şi cel de cont curent s-au redus semnificativ în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut”, se precizează în documentul citat.
Efectivul salariaţilor din economie a continuat să-şi încetinească creşterea în decembrie 2022 - ianuarie 2023, iar rata şomajului BIM s-a redus doar foarte uşor în primele două luni din acest an, după creşterea la 5,7% în trimestrul IV 2022. Totodată, în primele trei luni din 2023, deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a reaccentuat tendinţa de descreştere manifestată din trimestrul III al anului trecut, în timp ce intenţiile de angajare au cunoscut oscilaţii însemnate pe parcursul primelor trei luni din acest an, atribuibile în principal schimbărilor frecvente de expectaţii de la nivelul unui sector, explică BNR.
„Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit mişcarea descendentă în februarie-martie, pe fondul excedentului de lichiditate din sistemul bancar, dar în condiţiile încetinirii şi stopării acesteia spre finele intervalului. Totodată, randamentele titlurilor de stat au consemnat creşteri în februarie, care s-au corectat integral în martie - în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune - pe fondul revizuirilor succesive ale aşteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicilor monetare ale băncilor centrale majore, precum şi al turbulenţelor provocate de falimentul Silicon Valley Bank şi Signature Bank din SUA şi de situaţia băncii elveţiene Credit Suisse”, mai arată Banca Naţională.
Leul s-a apreciat față de euro
Moneda naţională a continuat să manifeste o tendinţă de apreciere faţă de euro în acest interval, în contextul atractivităţii relative ridicate a plasamentelor în lei, pentru ca în ultimele zile ale lunii martie, raportul leu/euro să crească gradual, revenind în proximitatea valorilor prevalente în semestrul I 2022.
Potrivit BNR, creşterea anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să decelereze în primele două luni din acest an, dar mai temperat, ajungând la 10,6% în februarie 2023, de la 12,1% în decembrie 2022, în condiţiile încetinirii descreşterii dinamicii componentei în lei, dar şi ale cvasi-stopării trendului ascendent al variaţiei înalte a creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat totuşi să se reducă, până la 68,3% în februarie 2023, de la 68,8 % în decembrie 2022.
În aceste condiţii, estimările băncii centrale arată că rata anuală a inflaţiei îşi va accelera probabil descreşterea în următoarele luni, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, din februarie 2023, sub influenţa unor efecte de bază consistente şi a corecţiilor descendente ale cotaţiilor unor mărfuri, precum şi pe fondul modificării caracteristicilor schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie.
Războiul din Ucraina, sursă de incertitudini
BNR subliniază, însă, că incertitudini sunt totuşi asociate impactului prezumat al noii configuraţii a schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie, iar balanţa riscurilor induse de factori pe partea ofertei se înclină uşor în sens ascendent în actuala conjunctură, date fiind inclusiv penuria de legume din Europa şi reducerea livrărilor de petrol anunţată de ţările OPEC.
„În acelaşi timp, incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate, iar altele decurg din turbulenţele în sistemele bancare din SUA şi Elveţia, ce ar putea exercita efecte adverse prin afectarea economiilor statelor dezvoltate şi a percepţiei de risc asupra Europei Centrale şi de Est, cu impact asupra costurilor de finanţare”, menţionează sursa citată.
Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor. Conform BNR, ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.
Țintă privind inflația
De asemenea, incertitudini şi riscuri mari sunt asociate şi conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanţării, şi, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.
Deosebit de relevante sunt deciziile de politică monetară ale Fed şi BCE, care fac neclare mişcările de capital, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune, precizează BNR.
„Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% +/-1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse. BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu”, se arată în comunicatul băncii centrale.
Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de marţi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 18 aprilie 2023. Conform calendarului anunţat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 10 mai 2023.
