Avertismentul petroliştilor: Peste 10 ani, fără descoperiri noi, România nu va mai avea petrol

Lista celor mai mari scumpiri din ultimul an. Prețul alimentelor a crescut cu aproximativ 5%

AUR și SOS România depun, luni, moțiunea de cenzură, însă USR nu o va semna. Ce șanse sunt ca Parlamentul să demită Guvernul Ciolacu

Nicușor Dan nu ar schimba actualul Executiv. „Ce trebuie schimbat e modul în care funcționează Guvernul”

USR, împărțit privind susținerea moțiunii de cenzură inițiate de AUR. Elena Lasconi și Ionuț Moșteanu, păreri diferite

Harghita, desemnată Regiune Gastronomică a Europei 2027. Ce înseamnă distincția pentru România

Un post desființat la CET Craiova ar putea lăsa orașul fără căldură. Operatorii au demisionat în semn de solidaritate

Guvernul, criticat de mediul de afaceri. Președintele Concordia: Niște criminali economici, care vor să cheltuie în plus

Românul care îi impresionează pe belgieni cu muzica sa

Prima apariție a lui Klaus Iohnanis după demisie

Pentru că Guvernul nu a vrut să elimine taxa pe stâlp din codul fiscal, ce se aplica de anul viitor, petroliştii au amânat şi ei negocierile în legătură cu modificarea redevenţelor. Acestea ar fi trebuit schimbate încă de anul trecut, dar varianta luată în calcul de petrolişti este departe de cea dorită de guvernanţi.

Artur Stratan, preşedinte la Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră: „Nu o menţinere a redevenţelor la nivelul actual, ci chiar o reducere a lor. Nu ne dorim să mai fim în continuare puşculiţa bugetară a Guvernului”.

Acum, România aplică printre cele mai mici redevenţe din lume din extracţia hidrocarburilor. Companiile care produc petrol şi gaze naturale plătesc statului între 3,5 şi 13,5 la sută din producţie, în funcţie de cât de bogate sunt zăcămintele. Cum acestea sunt în mare parte epuizate, redevenţele care ajung la stat sunt mai apropiate de valoarea minimă.

Pe de altă parte, în ţări mari producătoare de petrol - cum ar fi Venezuela, Rusia sau Nigeria -, companiile petroliere trebuie să dea înapoi statului până la o treime din valoarea producţiei.

Creşterea din ultimii ani a veniturilor încasate de statul român nu vine dintr-o majorare a redevenţelor, ci din scumpirea gazelor naturale. Statul a stabilit un calendar de majorare a preţului gazelor plătit de consumatori şi, automat, taxarea s-a aplicat la o valoare mai mare a resurselor.

Petroliştii cer şi eliminarea taxei de 0,5% pe veniturile obţinute din ţiţei şi de 60% pentru profiturile obţinute din liberalizarea pieţei gazelor. Ei spun că fără o relaxare fiscală, industria nu va mai avea resurse să caute zăcăminte noi.

Artur Stratan: „Dacă lucrurile rămân aşa cum sunt astăzi, România nu va putea produce din zăcămintele pe care le are mai mult de 10 ani de acum înainte”.

România are în acest moment 240 de zăcăminte de ţiţei, iar 90% dintre acestea sunt mai vechi de 40 de ani. Ceea ce înseamnă că fără investiţii de acest fel, producţia ar putea să scadă cu 10% în fiecare an.

Cu 30% au scăzut investiţiile în industria petrolieră anul acesta, odată cu scăderea preţului la barilul de ţiţei sub 50 de dolari.