Autorizațiile de construire, posibil de obținut doar contra angajamentului că nu se va solicita racordare la rețeaua de electricitate
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE a adoptat miercuri o nouă metodologie privind emiterea avizelor de amplasament de către operatorii de rețea. Aceștia sunt companii cu acționariat inclusiv de stat sau integral privat care deservesc rețelele de alimentare și distribuție a energiei electrice, precum Electrica, CEZ, E.On, Enel, etc.
Avizele de amplasament sunt documentele menționate în certificatul de urbanism, solicitate de primării și eliberate de către operatori de energie persoanelor fizice sau juridice care doresc să obțină autorizație de construire.
Potrivit noii reglementări adoptate de ANRE, ”dacă obiectivul pentru care se solicită emiterea avizului de amplasament este o locuinţă individuală pentru racordarea căreia s-a cerut o putere mai mică de 30 kVA (majoritatea cazurilor de uz casnic – n.red.), dacă nu există reţea electrică de joasă tensiune la o distanţă mai mică de 100 metri şi nici nu sunt îndeplinite condiţiile preliminare pentru realizarea acesteia, ca răspuns la cererea de emitere a avizului de amplasament, operatorul de distribuţie concesionar transmite solicitantului, o scrisoare prin care îl informează că nu poate fi emis avizul de amplasament deoarece nici în anul în curs şi nici în anul următor nu sunt condiţii pentru racordarea locuinţei la reţeaua electrică de distribuţie. Fac excepţie situaţiile în care solicitantul avizului de amplasament pentru construirea locuinţei prezintă o declaraţie conform căreia soluţia de alimentare cu energie electrică a viitoarei locuinţe nu implică racordarea la reţeaua electrică de distribuţie publică de joasă tensiune; documentul în cauză constituie anexă la avizul de amplasament.”, potrivit unui comunicat de miercuri al ANRE.
Mai simplu spus. Dacă cineva se va prezenta la operatorul de electricitate din zonă și va cere aviz de amplasament necesar pentru obținerea autorizației de construire, acestuia i se va refuza acordarea avizului în situația în care distanța dintre casă – locul de consum și rețeaua publică depășește 100 de metri și nu sunt prevăzute investiții în extinderea rețelei, adică majoritatea cazurilor. Avizul va fi acordat doar dacă beneficiarul va declara că nu va nevoie de racordare viitoare la rețea, ceea ce este cam riscant.
Până în prezent, operatorii acordau avizele de amplasament fără probleme, însă, după cum vom explica mai jos, surprizele urmau la momentul la care se dorea racordarea propriu-zisă.
ANRE: Poziții inflexibile și birocrație la operatorii de rețea
Potrivit ANRE, ”modificările şi completările aduse prevederilor Metodologiei în vigoare vor avea un impact pozitiv asupra activităţii de emitere a avizelor de amplasament prin evitarea pozițiilor inflexibile din partea operatorilor de rețea și a birocrației prin explicitarea etapelor şi acţiunilor operatorului de reţea”.
Puțini dintre cei care doresc construirea unei locuințe sau care cumpără un teren cu gândul că vor construi o casă pe acesta știu că racordarea la rețeaua de electricitate este aproape imposibilă dacă distanța dintre viitoarea locuință și rețeaua publică depășește 100 de metri.
Potrivit legislației de profil, extinderea rețelei dincolo de distanța de 100 de metri este finanțată de către operatori, dacă este rentabil economic pentru aceștia, sau/și de primării. În practică operatorii refuză deseori extinderea invocând faptul că nu au în plan astfel de investiții și că acestea nu sunt rentabile, iar primăriile sunt prea sărace și dezinteresate să facă astfel de extinderi.
Din păcate aceste lucruri sunt aflate de abia ulterior după construirea unei locuințe. Operatorii dau cu lejeritate aviz de amplasament chiar dacă distanța menționată depășește 100 de metri căci legea nu le interzice acest lucru. Ba chiar scriu pe avizele de amplasament că se va putea face racordarea și trec chiar și distanța de la care se va face racordarea. Când solicitantul cere racordarea propriu-zisă, adică atunci când cere Aviz Tehnic de Racordare (ATR), racordarea îi este refuzată pe motiv că distanța în cauză depășește 100 de metri.
Cum a ajuns suta de metri a ANRE să difere de suta de metri a operatorilor
Dincolo de astfel de atitudini de neînțeles, operatorii au propria lor interpretare în privința măsurării celor 100 de metri. Desigur în defavoarea consumatorilor. Potrivit ordinului ANRE 59/2013 distanța de o sută de metri se măsoară între limita proprietății utilizatorului și rețeaua publică de joasă tensiune. ”Este prevăzută distanţa dintre reţeaua electrică de distribuţie publică de joasă tensiune (cel mai apropiat stâlp al acesteia, în cazul unei linii electrice aeriene sau traseul cablului electric ori o cutie de distribuţie, în cazul unei linii electrice subterane) şi limita de proprietate a terenului utilizatorului”, a răspuns ANRE unei întrebări a Digi24.ro privind modul de măsurare a distanței în cauză.
Operatorii au însă propriile lor interpretări și modalități de măsurare. Distanța se măsoară pe domeniul public până la primul stâlp al rețelei publice de distribuiție, stâlp care este pe domeniul public, a explicat Electrica, societate al cărei principal acționar este chiar statul român, pentru Digi24.ro.
Interpretările date de Electrica regulamentului de racordare sunt contrazise chiar de ANRE, autoritatea care l-a realizat. Întrebată de Digi24.ro dacă ”situarea pe un domeniu privat a stâlpului la care se poate face conectarea poate fi motiv de refuz a ATR”, ANRE a oferit următorul răspuns: ”Racordarea este posibilă, cu condiția ca rețeaua electrică să fie deținută de operatorul de distribuție concesionar”. Singura cerință este deci nu aceea ca noua racordare să traverseze doar domeniul public, cum pretinde Electrica, ci ca noul utilizator ”să prezinte înainte de încheierea contractului de racordare acordul sau promisiunea unilaterală a proprietarului terenului pentru încheierea cu operatorul de reţea, după perfectarea contractului de racordare şi elaborarea proiectului tehnic al instalaţiei de racordare, a unei convenţii având ca obiect exercitarea de către operatorul de reţea a drepturilor de uz şi servitute asupra terenului afectat de instalaţia de racordare".
Interpretările proprii, restrictive, anihilează posibilitatea ca o gospodărie să se racordeze la rețeaua publică prin traversarea unei proprietăți private, chiar dacă proprietarul acesteia își dă acordul notarial În situația în care localitățile sunt de tip împrăștiat, cum sunt cele de munte, și cum majoritatea terenurilor se află în proprietate privată, să ceri ca rețeaua să se afle la mai puțin de 100 de metri iar distanța să se măsoare pe doar pe domeniu public înseamnă să interzici aproape în totalitate accesul doritorilor la rețeaua de electricitate.
Regii rețelelor țin România în beznă
Birocrația energetică ține România pe ultimele locuri în clasamentul mediului investițional din punct de vedere a ușurinței racordării la rețelele de electricitate. Potrivit profit.ro, comparativ cu celelalte state, România a involuat în 2015 în ceea ce privește criteriu racordării la rețelele de electricitate.
Am fost retrogradați în clasamentul ”Doing Business” al Băncii Mondiale un loc (132 în 2014, 133 în 2015). Un consumator nou de energie electrică din România este conectat la rețea în 182 de zile, ceea ce este enorm, comparativ cu 20 de zile, cât durează acest proces în vestul Europei. În practică racordarea unui imobil la rețeaua de electricitate a ajuns să dureze de 2-3 ori mai mult decât construirea acestuia, iar România a ajuns pe ultimele locuri în Europa din punct de vedere a ponderii locuințelor electrificate.
Statisticile oficiale menționează că există 98.871 gospodării neelectrificate situate în 2.237 de localități. Aceasta semnifică faptul că sunt sute de mii de români fără acces la rețelele de electricitate. Cele mai multe gospodării neelectrificate, anume 64.253 se găsesc în aria acoperită de Electrica, companie ce are cel mai mare acționar tocmai statul, restul fiind în raza operatorilor privați. Precum CEZ, Enel, E.On. Fondurile necesare finalizării procesului de electrificare la nivelul întregii ţări sunt estimate la un miliard de lei, sumă ce reprezintă doar 0,16% din PIB.
Citește și ”Stăpânii kilowaților. Conectarea la o rețea durează 182 de zile în România, de nouă ori mai mult decât în UE”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
