Autorităţile, în luptă cu morile de vânt. Industria metalurgică este în impas din cauza energiei verzi

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Consumatori, companii şi autorităţi duc acum o luptă cu urmările utilizării eolienelor. Pe de o parte, au investiţii de 3 miliarde de euro în energie regenerabilă, iar pe de alta, se confruntă cu riscul de a pierde industria metalurgică.

„Nu putem supravieţui cu capacitatea de azi mai mult de două-trei luni, pentru că avem o pierdere de circa 700 milioane de dolari pe lună”, susţine Gheorghe Dobra, director general Alro Slatina (cea mai mare companie producătoare de aluminiu din Europa Centrală şi de Est, cu excepţia Rusiei).

Din 2014, autorităţile vor reduce numărul certificatelor verzi acordate pentru energia solară şi eoliană. În loc de şase certificate pentru un megawatt produs din energie solară, se vor acorda doar trei, iar pentru energia din vânt - doar 1,5 în loc de două certificate. Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, arată că dorinţa de a modifica această lege este „clară şi fermă”.

„Dacă raportul nu sesiza supracompensarea, lucrurile tindeau să meargă de la nivelul actual de influenţă în factură la dublare şi chiar triplare”, afirmă Emil Calotă, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei.

Replica investitorilor în energie eoliană este pe măsură: „Aduce o imagine negativă întregului climat investiţional din România, indiferent că e vorba de o fabrică de papuci sau de rachete”, susţine Ionel David, preşedinte al Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană.

Producătorii de energie eoliană primesc de la consumatorii casnici şi de la cei industriali peste 100 de euro pentru fiecare Megawatt/oră de energie produs. Acesta reprezintă costul certificatelor verzi, la care se adaugă costul energiei electrice. Ce se întîmplă însă când nu bate vântul, iar turbinele nu mai produc energie electrică?

În acest moment, România produce mai multă energie eoliană decât cea produsă din reactoarele nucleare. Marii consumatori, cum ar fi Alro Slatina şi Arcelor Mittal Galaţi, plătesc anual zeci de milioane de euro pentru energia verde pe care sunt obligaţi să o cumpere. Dacă nu mai bate vântul, apare o altă problemă: trebuie pornite termocentralele în locul eolienelor, care funcţionează pe cărbuni şi sunt foarte poluante. Practic, se obţine efectul invers energiei verzi.

Pentru susţinerea energiei verzi, vom plăti până în 2026. Singura speranţă pentru ca facturile să scadă este să bată vântul, iar preţul de pe bursă să scadă cu ajutorul energiei eoliene.