Produsele proprii ale lanțurilor de magazine sunt cu 20-30% mai ieftine decât cele care au o marcă bine cunoscută.
Marjele de profit sunt reduse în comerț și prețurile atât de mici pot să însemne afaceri pe moarte. Dar tocmai pentru că rețelele au mărci proprii, pot din contra, să își majoreze câștigurile, pentru ca până la urmă ei sunt producătorii, chiar dacă folosesc subansamble.
Totuși, mărcile proprii au o problemă de imagine. Nu sunt văzute cu ochi buni, iar consumatorii au dubii în privința calității. Mulți preferă să investească într-un frigider sau într-o mașină de spălat ceva mai scumpă, dar considerată mai fiabilă.
Încrederea unora însă e câștigată cu beneficii precum garanțiile extinse de 5 ani și cu servicii precum reparațiile la domiciliu. Iar strategia reușește să-i convingă pe clienți să investească nu doar în electronice mici, ci și în produse de folosință îndelungată.
Aceste mărci au fost dezvoltate în pași. De la electronice mici, sau becuri, companiile au ajuns la linii întregi de produse. Unele grupuri chiar intră și pe piața telefoanelor inteligente. E destul de ușor în condițiile în care pot fi achiziționate subansamble chinezești la prețuri mici.
În cazul unor rețele, vânzările de produse proprii au ajuns să reprezinte 15% din total.
Piața este încă departe de nivelul de aproape 20% atins de hypermarketuri cu mărcile private. Dar e în creștere, accelerată și de faptul că deja e o vreme în care se produce înlocuirea unor electronice cumpărate acum 7-8 ani. Iar în psihologia consumatorului contează mult indicatorul de preț.
Anul trecut, vânzările de electronice și electrocasnice au depășit 2 miliarde de euro, fiind cel mai bun an după 2008.