În Suceava sunt două mall-uri pentru 92.000 de locuitori din judeţul care este pe locul doi în ţară ca număr de şomeri. Firesc, puterea de cumpărare a localnicilor este printre cele mai mici din România. Iar proprietarii centrelor comerciale încasează chirii de 21 de ori mai mici decât cei din Bucureşti.
„S-a construit speculativ. Dezvoltatorii nu s-au uitat la potențialul economic al zonei ci, mai degrabă, la oportunitatea unei locații bune”, spune Sebastian Mahu, reprezentantul unei agenţii imobiliare.
Au ridicat mall-urile în centrul oraşului, dar oamenii vin doar la plimbare.
„Ne uităm, facem prospecția pieței, cumpărăm flori dacă altceva nu cumpărăm, mai bem și o cafea”, spune unul dintre localnici.
„Ne-am clătit un pic ochii”, spune un altul.
Aradul este alt oraş cu două mall-uri. Localnicii nu vin nici ei să îşi cumpere haine din colecţia nouă, ci depun acte pentru şcoala de şoferi de exemplu.
„Am venit pentru numere la mașină”, spune un arădean.
Invers stă situaţia la Bucureşti. Veniturile sunt mari, iar oamenii aleg centrul comercial în funcţie de modalităţile de petrecere a timpului liber. Aşa că nu toate mall-urile au supravieţuit.
Acest lucru nu i-a împiedicat pe constructori să investească bani grei în ridicarea unor noi centre comerciale. Alte două centre comerciale sunt în construcție, pe lângă cele 11 deja existente. Chiar și asa, 10% din spațiile din mall-urile deja ridicate sunt goale. Aşa că, obligatoriu, printre chiriaşi se numără şi magazine cu preţuri reduse, pentru că fiecare client caută o promoţie.
„Nu cumpără întotdeauna. E fericit când găsește o ocazie”, afirmă Adrian Mitroi, analist economic.
În 15 din cele 42 de judeţe ale ţării nu a fost ridicat niciun mall. Românii dau mai bine de trei sferturi din ce câştigă pe mâncare şi îmbrăcăminte. 25% din bani sunt cheltuiţi în mall-uri.