Analiză Business Club. Legătura dintre productivitatea muncii, numărul angajaților al stat și nivelul de trei
Un studiu recent al Eurofound arată că românii petrec cele mai multe ore la serviciu - 41,2 ore pe săptămână, mai mult chiar decât germanii. La polul opus se află finlandezii, care stau la muncă doar 37,6 de ore pe săptămână sau francezii, care lucrează sub 38 de ore.
Numărul ore la muncă pe săptămână
Finlanda 37,6
Franţa 37,9
Bulgaria 40,1
Germania 40,5
România 41,2
La nivelul Uniunii Europene, media este de 38,1 ore pe săptămâna. Într-un an de zile, românii strâng două săptămâni de muncă în plus față de finlandezi. Discrepanțele salariale sunt însă uriașe. În vreme ce un român primește, în medie, 475 de euro pe lună în mână, salariul unui finlandez este de peste șase ori mai mare. Pe de altă parte, diferențele de nivel de trai între România sunt foarte mari, dar indicatorul productivității per angajat, la standardele puterii de cumpărare, arată că în România se lucrează mult și prost. Anul trecut, România abia a reușit să treacă de pragul de 50 la sută din media de productivitate la nivelul blocului comunitar.
Deși a avut cel mai rapid ritm de creștere a productivității în anii premergători intrării în Uniunea Europeană, România este cu mult marilor economii, ca Franţa şi Germania, a căror productivitate, exprimată ca produs intern brut per angajat, este de peste 100 la sută din media europeană. Doar Bulgaria stă mai prost decât România.
Productivitatea muncii/angajat
Franța: 115,4%
Germania: 105,5%
România: 50,2%
Bulgaria: 46,5%
După intrarea în Uniunea Europeană, productivitatea în România a stagnat şi chiar a scăzut în 2010, anul în care s-au tăiat salariile bugetarilor.
Evoluţia productivităţii muncii
2001: 25,7%
2007: 43,4%
2009: 49,4%
2010: 48,5%
Este un fenomen previzibil, dar productivitatea redusă din România are explicații care țin de modul de organizare a muncii. România are 4,3 milioane de salariați, iar peste 20 la sută dintre aceștia sunt bugetari, adică în administrație, educație și sănătate. Numărul real al celor care lucrează pentru stat ajunge la aproape o treime, dacă sunt luați în considerare și angajații din companiile de stat. În unele județe, precum Vaslui, patru din zece angajați sunt bugetari. Nu în mod surprinzător cele mai sărăce județe sunt cele în care numărul angajaților la stat este preponderent. Și asta pentru că media salarială este scazută, iar productivitatea, redusă.
În plus, nici în sectorul privat lucrurile nu sunt ideale. Și vina nu este exclusiv a angajatului, care ar încerca să mai scape de muncă. Proasta organizare, risipirea resurselor umane sunt probleme care pot fi generate de un administrator neinspirat.
De productivitatea muncii se leagă competitivitatea. Fără competitivitate, România nu poate fi privită ca o destinație preferată pentru investiții și mai ales pentru investițiile străine. Iar la capitolul competitivității, studiile recente arată că România a pierdut teren în ultimii ani. România se află pe locul al 55-lea într-o ierarhie mondială a competitivității, cel mai slab rezultat din ultimii zece ani. În capul listei se află Statele Unite ale Americii și Hong Kong. America are o competitivitate de peste 140 la sută din media în Uniunea Europeană.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
