Guvernul şi-a pus că ţintă pentru acest an să strângă la buget 33,4% din Produsul Intern Brut. O pondere niciodată atinsă; aşa rămâne şi după 2013. În cele mai frumoase vise se poate ajunge la un 31%. După zece luni ale anului, încasările sunt de 26% din PIB.
Statul a supraestimat ventiurile grav în acest an şi a trebuit să facă faţă unei lipse acute de bani, în conditile în care nu are voie să aibă un deficit mai mare de 3,5 miliarde de euro. Şi oamenii de la finanţe păreau conştienţi de acest lucru. Executivul a aprobat la început de an un act normativ care i-ar fi dat dreptul să facă o rectificare în primele şase luni ale anului. Nu a ajuns la această performanţă, dar a fost pe aproape. Pe final de iulie s-a făcut prima rectificare. A fost luată în calcul o creştere economică mai mare, s-au reaşezat bugete cu tăieri importante de la proiectele de infrastructură ale ministerului trnasporturilor, s-a încercat o reaşezare a cheltuielilor. Nu a fost suficientă pentru că a două parte a anului a fost dezastruoasă pentru încasările statului. În octombrie guvernul a trebuit să taie cheltuieli de jumătate de miliard de euro şi multe ministere au fost lăsate fără bani. În plus, deficitul a fost renegociat cu FMI.
Ţintele negociate cu Fondul au fost parţial ratete. Cheltuielile primare, cele de funcţionare a statului, au fost peste cele stabilite.
Costurile anuale cu pensiile şi salariile depăşesc împreună 21 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproape 40% din totalul cheltuielilor statului
Au fost scoase în faţă multe motive pentru performanţele slabe - reorganizarea Fiscului sau reducerea TVA la pâine la 9%. Însă economia, împinsă doar de producţia pentru export şi agricultură slab ficalizată, nu genera taxe pentru stat.
Guvernul a trebuit să gestioneze un buget extrem de limitat. Încasările din accize şi TVA, cel puţin după zece luni, au fost la jumătate faţă de estimări. Este dovadă că statul a ratat lupta cu evaziunea fiscală. Potrivit consiliul Fiscal, evaziunea în România a ajuns la 14% din PIB, adică 20 de miliarde de euro. Statul nu este capabil, sau nu doreşte, să colecteze ce i se cuvine prin taxe. Şi pentru că banii nu sunt suficienţi, atunci pregăteşte creşteri de fiscalitate, aşa cum este cazul pentru 2014.
În toată această situaţie gri, a fost totuşi un punct luminos. Statul s-a abătut de la linie, dar nu mult. Deficitul este mai mare decât cel stabilti la început de an, dar fără a depăși măsura. În acest an statul s-a imprumutut deja peste 15 miliarde de euro, din care mai putin de 20% pentru a acoperi minusul de la cheltuieli, iar restul pentru a refinanţa credite mai vechi. Iar împrumuturile au fost luate la costuri mici, cele mai reduse din istorie.
Nivelul datoriei publice în august era sub 37% din PIB, în scădere faţă de 2012.