Amenințări Rompetrol: Investigațiile ne-ar putea forța să plecăm din țară

Foto: Eutoday.net

„În primul rând, aș vrea să spun că firmele noastre au o evoluție foarte bună, obțin profituri sănătoase, dar este un risc real să fim forțați să renunțăm la prezența noastră din țară, din cauza acestor investigații”, a afirmat Zhangulov în interviul publicat marți. 

Potrivit Euractiv.ro, oficialul kazah a fost intervievat de publisher-ul site-ului, care se recomandă ca având mulți ani de experiență în instituțiile europene și ca fost editor consultant al „vechii și respectatei” publicații EU Reporter.

Majoritatea întrebărilor adresate lui Zhangulov par a fi formulate astfel încât să îi dea acestuia posibilitatea de a lăuda importanța companiei pe care o conduce pentru economia românească, pentru bugetul de stat și pentru piața muncii din România. Întrebările sunt prea puțin în măsură să îl pună în dificultate pe omul de afaceri kazah și nu privesc deloc faptele pentru care DNA face cercetări.

”Din 2007 am investit mai mult de două miliarde de dolari, am contribuit cu aproximativ 3% din PIB la economie. Plătim 100 de milioane de dolari în taxe în fiecare lună la bugetul de stat, peste un miliard de dolari în fiecare an, în total în jur de 12 miliarde de dolari. Avem mai mult de 3.000 de angajați, iar activitățile noastre produc aproape 50.000 de locuri de muncă în domenii conexe. Am dori ca investițiile noastre să crească”, răspunde vicepreședintele KMG International întrebării adresate de reporter privind investițiile făcute deja în România.

Interviul se incheie într-o notă de critică pentru Guvern. ”În prezent aș spune că guvernul român nu îndeplinește promisiunile sale”, spune oficialul companiei, în contextul aprecierilor lui privind climatul investițional necesar într-o țară.

Interviul vine la doar câteva zile după ce DNA a ridicat documentele referitoare la memorandumul cu KazMunaiGas pentru datoriile Rompetrol. DNA investighează înţelegerea dintre guvernul Ponta şi KazMunaiGas din 2013 şi adoptată de Executiv în 2014, prin HG. Prin acest memorandum, datoria istorică a Rompetrol de aproape 600 de milioane de dolari ar fi urmat să fie rostogolită în mare parte, din nou, din 2013 până în 2020. Statul român s-a angajat să înceteze procesele împotriva companiei, iar kazahii să răscumpere un pachet de aproape 27 de procente din acţiunile statului la Rompetrol contra a 200 de milioane de dolari, iar restul, 400 de milioane, să fie incluse într-un fond mutual de investiţii de 1 miliard de dolari până în 2020. Nu există sancţiuni prevăzute în cazul nerespectării condiţiilor contractului. Acţiunea DNA a avut loc într-un dosar deschis în 2015 în care este începută urmărirea penală in rem – adică faţă de fapte, nu de persoane – pentru trafic de influenţă şi luare de mită.

Dosarul DNA vizează perioada de după 2010, după ce obligaţiunile în care au fost convertite datoriile Rompetrol în 2003 au ajuns la maturitate. Între 2003 şi 2010, datoria istorică a rafinăriei Petromidia a fost rostogolită, de asemenea, de guvernul Năstase, acţiune ce este vizată de această data de DIICOT. Instituția instrumentează dosarul Rompetrol II, care priveşte privatizarea rafinăriei Petromidia în 2000 şi ordonanţa Guvernului Năstase din 2003 de reeşalonare a datoriei. DIICOT are în vedere, aşadar, perioada 1999 – 2010. Atât Năstase, cât şi Ponta au aplicat scheme de rostogolire a datoriilor Petromidia, fiecare pe câte 7 ani.