În iunie, investiţiile străine directe s-au prăbuşit - cu greu au ajuns la 101 milioane de euro. Străinii au investit, în primele şase luni ale anului, 1,2 miliarde de euro, cu 10 la sută mai puţin faţă de aceeaşi perioadă din 2013, potrivit Băncii Naţionale. Printre cauze: dările nou introduse, precum supraacciza pe carburanţi şi taxa pe stâlp.
„Îşi doresc mai multă stabilitate legislativă, nu-şi mai doresc să apară alte taxe, îşi doresc să existe o colectare mai bună, transparenţă, îşi doresc investiţii publice, mă refer la cele din infrastructură”, declară Daniel Anghel, reprezentant al Consiliului Investitorilor Străini.
„Statul a amânat şi a redus investiţiile puternic în primele şase luni, al doilea rând tensiunile geopolitice, cazul Ucrainei, au afectat nefavorabil sentimentul investitorilor din economia reală”, afirmă Andrei Radulescu, economist la o bancă comercială.
Investitorii aşteaptă un semnal şi din partea autorităţilor care, până acum, nu şi-au ţinut promisiunile de investiţii. Construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov ar fi trebuit să înceapă în aprilie. Pentru că nu s-au găsit bani, începerea lucrărilor a fost amânată de trei ori până acum.
În loc să crească şi să ajute economia, investiţiile statului au scăzut cu peste 20 de procente.
„Investiţiile de capital ale statului contează foarte mult, deocamdată nu s-au realizat conform celor bugetate”, spune Cosmin Călin, director în cadrul unei bănci comerciale.
Investiţiile străine directe au fost în 2013 de 2,7 miliarde de euro, nivel pe care, spun specialiştii, nu-l vom putea atinge în acest an.
„Există perspectivele de intrări de investiţii străine direct şi de portofoliu, dar contează foarte mult contextul geopolitic sau de ce se întâmplă cu politica monetară în alte state, precum America sau zona euro”, susține Mihai Pătrulescu, economist la o bancă comercială.
Tensiunile prelungite dintre Ucraina şi Rusia şi-au pus şi ele amprenta asupra scăderii investiţiilor străine. Mai multe companii din sectorul energiei, precum Enel sau Eni, dar şi din comerţ, ca sunt OBI sau BauMax, au decis să iasă de pe piaţa locală. Din sectorul bancar, Millenium Bank, RBS, Volksbank sau National Bank of Greece au plecat sau vor să plece, ca urmare a unor decizii de restrângere a afacerilor.