Perioadele caniculare şi oscilaţiile de temperatură afectează sub diferite forme lumea vegetală, maturarea forţată, degradarea polenului şi arsurile solare fiind doar câteva dintre fenomenele mai puţin cunoscute care provoacă pagube în culturile agricole, în grădini şi dăunează plantelor decorative din locuinţe, atrage atenţia Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale (BRGVLFPAM) Buzău, transmite Agerpres.
În ultimele zile, temperaturile au depăşit 35 de grade Celsius, prag critic peste care anumite culturi agricole pot fi afectate. Seceta este una dintre cauzele pentru care culturile se usucă şi devin neproductive.
Cercetătorii vorbesc însă despre mult mai multe fenomene care au loc atunci când se instalează stresul termic sau sunt înregistrate oscilaţii de temperatură de până la 30 de grade Celsius, între valorile înregistrate pe timp de zi şi cele din timpul nopţii.
„Temperaturile ridicate şi arşiţa afectează mult plantele, iar pagubele produse de stresul termic sunt foarte mari. În primul rând, provoacă maturarea forţată a plantelor. Din cauza stresului, plantele se maturează mai repede şi avem pierderi mari la producţie şi de calitate. Avem de-a face cu fenomenul de piticire al plantelor din cauza stresului, ce este grav că după piticire apare şi fenomenul de uscare şi mor.
Avem iarăşi fenomenul de arsură solară, fenomen care acum se manifestă din plin. Arşiţa şi duritatea razelor solare atacă dur ţesuturile tinere şi provoacă uscarea totală a plantelor sau a fructelor.
Avem probleme din cauza temperaturilor ridicate cu polenizarea. Ştim că de la 32 de grade polenul nu mai este viabil şi atunci plantele, nefiind polenizate, nu mai rodesc. Avem dezechilibre mari de nutriţie pentru că, atunci când avem temperaturi mari, plantele nu mai au capacitatea de a absorbi din sol substanţele nutritive şi apar carenţe, în special de calciu. Vedem multe fructe cu pete brune-cafenii generate de lipsa de calciu.
Nu mai vorbesc de apariţia bolilor şi a dăunătorilor care sunt foarte agresivi la temperaturi ridicate. Nici tratamentele nu dau mereu rezultate pentru că temperaturile ridicate volatilizează partea activă. Am avut aici în seră diferenţă între zi şi noapte de aproape 30 de grade, ziua 39 de grade şi 11 grade noaptea”, a declarat, pentru Agerpres, directorul BRGVLFPAM, Costel Vânătoru.
Pentru a proteja culturile mari de arşiţă, directorul Băncii de Resurse Genetice precizează că este nevoie de o infrastructură generoasă care să includă, pe lângă sisteme de irigaţii, bazine de apă şi perdele agroforestiere.
„Vorbim de perdelele agroforestiere necesare şi ar trebui rapid implementate pentru că ajută la protejarea culturilor, la menţinerea umidităţii, opresc vânturile puternice. Apoi rezerve de apă, noi vorbim de sisteme de irigaţii, însă atunci când avem nevoie de apă şi regimul hidric este deficitar, Dunărea scade, avem nevoie de apă chiar şi când sunt interdicţii să foloseşti apa pentru că pui în pericol alimentarea cu apă a populaţiei şi atunci se impune să ai rezerve cu apă, acumulări mari de apă”, a precizat directorul Băncii de Resurse Genetice.
Plantele cultivate în grădini sunt la fel de expuse, cu toate că, în general, sunt mai uşor de monitorizat. Nu sunt ferite de razele puternice ale soarelui şi atunci se recomandă instalarea unor plase de umbrire.
„Sigur, în grădină ar trebui să intervenim cu plase de umbrire pentru că în grădină, de regulă, cultivăm plante mai sensibile, le irigăm, iar dacă avem posibilitatea să montăm plase de umbrire, le-am proteja mai bine pentru că acestea atenuează duritatea razelor solare. Protejează plantele de vânt, de grindină.
În ţări dezvoltate, majoritatea culturilor s-au mutat în sere, chiar suprafeţe mari pomicole sunt acoperite cu plase de umbrire, plase antigrindină, chiar şi anumite soiuri de viţă de vie sunt cultivate în sere şi solarii”, a subliniat Costel Vânătoru.
Căldura şi-a făcut loc şi în apartamente, iar florile resimt stresul termic destul de puternic. Aerisirea camerelor ar putea salva plantele decorative de la uscare.
„Dacă ştim că avem o plantă cu o nevoie mai mare de apă, folosim mai multă apă, dacă avem o plantă iubitoare de lumină, trebuie să îi oferim lumină. Atunci când avem în apartament un deficit de lumină, atunci apare fenomenul de alungire al plantei. Atunci venim cu mai puţină apă să o menţinem în echilibru.
Avem o problemă faţă de stresul termic. Ar fi bine să ventilăm apartamentul. Chiar dacă noi cultivăm aceste plante în apartament, în balcon, în mediile acestea închise trebuie să avem grijă să asigurăm aerisirea zilnică. Au nevoie de o ventilaţie bună, pe lângă lumină şi apă.
De obicei sunt plante care rezistă mai mult la căldură, cactuşii, aloe vera, dar nu trebuie să uităm de plantele tradiţionale, varietăţile clasice de muşcată, indruşaim sau busuioc”, a conchis cercetătorul din cadrul Băncii de Resurse Genetice Vegetale.
Editor : A.C.
