Castraveţii româneşti au ajuns în pieţele din toată ţara, dar la preţ dublu faţă de producător. Asta în primul rând din cauza intermediarilor, dar şi a temperaturilor scăzute din luna martie. Tot din lipsa căldurii, recolta de anul acesta este aproape la jumătate faţă de cea de anul trecut.
Giani Filimon a plantat în solar, la începutul lunii martie, două mii de fire de castraveţi, iar până acum a recoltat 500 de kilograme. Legumele le vinde en-gros în piaţa din Matca, acolo unde sunt încărcate zeci de tiruri care distribuie apoi marfa în toată ţara. Preţul castraveţilor variază de la o zi la alta.
Giani Filimon, producător: 6, 7 lei. Aşa a fost la început. A căzut şi la 3 lei într-un timp, a fost un val de căldură. Preţurile sunt bune. Nu ştim ce o fi pe viitor. Dar este timp să se dea cu 10 lei sacul, cum a fost în fiecare an.
Producător: Au plecat de la 7 lei înainte de Paşte şi acum preţul e bun: 4 lei, 5 lei. Cred că o să culeagă toată lumea şi o să fie preţul mai jos aici.
Gheorghiţă Borza, legumicultor: Dacă va fi cald şi creşte producţia automat şi preţurile vor merge în jos. În principiu, în timpul verii când este producţia foarte, foarte mare scade şi până la 50 de bani.
Preţurile cresc mult pe drumul dintre producător şi magazin.
Haralambie Pricope, legumicultor: Automat de aici pleacă un preţ mult mai mic faţă de ce se vinde la tarabă din cauză că marfa merge prin cel puţin două mâini, intermediarii care apar, automat preţul urcă. A fost 4,5 lei, 4,70 şi la tarabă poată să ajungă la 9 lei. Din cauză că sunt intermediarii care apar.
Şi recolta este cu aproape 40% mai mică faţă de anul trecut. Iarna lungă şi lipsa căldurii au afectat, însă, plantele.
Giani Filimon, producător: Din cauza condiţiilor care au fost nefavorabile, au rod mai puţin. Ăsta e un castravete care nu mai... trebuie să-i ciugulim, să dăm drumul să se facă alţii.
Dorinel Condurache, producător: Nici la jumătate nu este. Anul trecut, pe timpul acesta, adunam 3 tone, am undeva la 12.000 de plante, şi acum 700 de kile, 500 de kile.
Matca este cel mai mare bazin legumicol din ţară, cu peste 4.000 de producători, 1.000 de hectare de solarii şi 2.000 de hectare cu culturi în câmp.