An catastrofal pentru mere. Cea mai slabă producție din ultimii 50 de ani
An catastrofal pentru cultivatorii de mere de pe Valea Dâmboviţei. Vremea rea din primăvară şi din vară a făcut ca producţia de mere să fie cea mai slabă din ultimii 50 de ani, iar fermierii au cules doar un sfert din cât sperau. Mulţi dintre ei vor să se reprofileze pe culturi care să ţină mai bine la temperaturi şi vreme extremă.
Vremea nu a ţinut deloc cu fermierii din Valea Dâmboviţei în acest an. La Voineşti, locul renumit pentru cele mai gustoase şi mai frumoase mere din ţarã, frigul, grindina şi seceta au distrus producţia. În primãvarã temperatura a scãzut sub limita îngheţului, chiar când copacii erau în floare. Fructele care au scãpat de îngheţ au fost lovite de grindinã în varã cu doar câteva zile de a se începe culesul.
"Ne-a dat piatrã. A 3-a oarã ne-a dat mare aşa şi colţuroasã. Primele dãţi a fost micã", spune Cecilia Icbar - fermier.
"De când eram copil, fãcea tata, am preluat eu, n-am întâlnit aşa ger primãvara. Vreo 30 -35 de tone făceam, am scos 10 tone", adaugă Vasile Neagu - fermier.
Pentru că producţia de mere este foarte mică, cutivatorii au ridicat preţul fructelor în speranţa că aşa vor mai recupera din pierderi. Astfel că merele au ajuns să fie şi de 3 ori mai scumpe la producători decât în anii anteriori.
"Cu 2 lei le pare scump. Vor un leu jumate. Cu 2 jumate nu merge, cât să cerem? Eu aş cere şi 5 lei, dar nu-mi dă nimeni. Un leu en-gross, 80 de bani, 70... Aşa erau", spune un fermier.
Pe toata valea, producţia medie de mere este de 9 - 10 tone la hectar. Într-un an bun pentru pomicultură, la Voineşti se pot recolta chair şi 25 de tone de mere la hectar
"A fost cel mai slab an privind producţia de fructe. La nuc, prun, cireş, tot ceea ce înseamnă sâmburoase, producţia a fost 0. De 45 de ani ştiu ce înseamnă pomicultură, nu am prins niciun an cu îngheţ în luna aprilie. Au mai fost an grei datorită căderii de grindină, dar parcă să ajungem undeva la 15- 20% la producţie... niciodată", explică Gabriel Dănuţ Sandu - primar Voineşti.
"Cheltuielile au crescut foarte mult, merele au fost foarte puţine şi părerea mea e că mulţi fermieri din zonă mulţi fermieri vor renunţa. Nu vor mai avea puterea financiară să o ia de la capăt", spune Daniel Comănescu - director Staţiunea de Cercetare Voineşti .
Pentru că în ultima perioadă producţia de mere este tot mai slabă, mulţi fermieri vor să se reprofileze şi caută culturi care să reziste la intemperii.
"Am încercat pe caişi, s-au dus, nu merg. Tot aşa îngheţurile de primăvară, de vreo 2-3 ani aşa, 4-5. Pe piersici, iar s-au dus. Pe goji. Aronia am încercat. Coacăze, coacăz roşu, coacăz alb.", precizează Elena Pârvan - fermier.
Singura soluţie pentru ţăranii din Voinești este să vândă merele la fabricile de suc. Îmbatrânirea livezilor şi importul de mere mai ales din Polonia fac ca în fiecare an tot mai puţine livezi să fie exploatate.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
