Agricultura românească, monitorizată prin satelit

Zile de doliu la Timișoara în amintirea eroilor căzuți în Revoluția din 1989. Mărturiile revoluționarilor

USR pune opt condiții ca să intre la guvernare. Reacția PSD-PNL-UDMR la cererile anunțate de Elena Lasconi

Bătaie între jandarmi într-un restaurant din București. Unul dintre ei a ajuns în comă la spital

Accident grav pe un șantier din Capitală. O placă de beton a căzut peste un utilaj în care ar fi o persoană

Reacția lui Boloș după ce Fitch a revizuit perspectiva ratingului României

Culisele discuțiilor dintre PSD, PNL, UDMR și USR

Concluzii după întâlnirea comisiei pentru controlul SIE cu directorul Gabriel Vlase

Cum a decis Nicușor Dan să intre în cursa pentru Cotroceni

Horațiu Potra, amenințare voalată la adresa lui Iohannis. „Veneam la un profesor de fizică, îi dădeam un test”

„Ar trebui ca în acest an de tehnocrați, cât îl avem, să punem la punct sistemul. Fără date bune despre cât producem, cât importăm și cât exportăm noi nu știm niciodată care este situația agriculturii românești în realitate. Un stat civilizat trebuie să dețină datele necesare”, spune Achim Irimescu, ministrul Agriculturii.

Un astfel de sistem ar reduce și evaziunea fiscală din domeniu. Estimarea recoltei este importantă și pentru că de ea depind și prețurile pe care le obțin fermierii pentru cerealele vândute.

„Ne-ar informa și pe noi corect, s-ar aranja piața și nu am mai sta pe o piață sălbatică, să importăm mai mult decât trebuie sau să exportăm mai mult decât trebuie. Pentru a nu mai fi diferențe între realitatea din teren și acele declarații luate de până acum cu tot ce înseamnă producțiile agricole obținute”, spune Laurențiu Baciu, președintele Ligii Producătorilor Agricoli.

Chiar agricultorii sunt cei care susțin ca informațiile procesate de funcționari diferă de cele obținute de ei. Spre exemplu, în vară, în timp ce oficialii au anunțat că s-au strâns 7,4 milioane de tone de grâu, mai mult decât anul trecut, fermierii susțin că producția a fost una mult mai mică, din cauza ploilor dese.

În prezent, sunt trei instituții care oferă date despre suprafața deținută de un agricultor - oficiul de cadastru, comisia locala de la Primărie și firma angajată de Ministerul Agriculturii pentru a controla câteva mii de fermieri anual cu ajutorul unui program de teledecție prin satelit, spun asociațiile de fermieri. Statul a plătit pentru asta câteva milioane de euro în ultimii ani.

„Diferențele găsite la cei care măsoară, dacă sunt prea mari, pot deveni anumite subrafețe neeligibile la subvenție”, afirmă Laurențiu Baciu, președintele Ligii Producătorilor Agricoli.

Pentru că terenurile agricole nu sunt trecute în cadastru și nu au limite clare, iar unii fermieri au declarat suprafețe mai mari decât dețin, România va da înapoi 600 de milioane de euro, din subvențiile alocate perioadei 2007-2013.