Agricultura românească a pierdut o avere

Destinații de vacanță fără aglomerație pentru 1 mai. Ce poți face dacă ajungi în Brașov, Iași, Timișoara sau Târgu Jiu

Una dintre mașinile folosite de Papa Francisc la vizita din 2019 în România, donată bolnavilor din Timiș

Focar de pestă porcină africană în vestul României. Nouă localități din Timiș au fost izolate și puse sub supraveghere

Spectacolul naturii la doar 5 kilometri de Târgu Jiu: Poiana Narciselor a înflorit

Pericolul ascuns din iarbă. Sute de români au ajuns la spital, în ultimele zile, cu mușcături de căpușe

Județul cu 400 de cuiburi de berze. Imagini spectaculoase din comuna în care aproape fiecare stâlp e „acasă” pentru zeci de înaripate400 de cuiburi de berze completează, an de an, peisajul primăvăratic în județul Covasna. În comuna Reci, de exemplu, aproape fiecare stâlp e „acasă” pentru câte o familie de înaripate. Și, pentru că de-a lungul timpului, cuiburile lor au avut de suferit, oamenii au venit în ajutorul păsărilor și le-au înlocuit. „Au locul lor, cum avem noi casa noastră”, spun oamenii care se bucură în fiecare primăvară de revenirea berzelor. 

Podul suspendat peste Dunăre, de la Brăila, reasfaltat pentru a cincea oară în doi ani

Un bărbat s-a urcat pe sediul ICCJ, după anularea hotârârii luate de Curtea de Apel Ploiești. Trei protestatari au fost duși la Poliție

Pregătiri pentru sezonul estival pe litoral. Nouă din 10 locuri de cazare în Vama Veche, ocupate în vacanța de 1 mai

Agricultura este sectorul care a adus cei mai mulţi bani europeni în România după aderare: nu mai puţin de 13 miliarde de euro. Însă mare parte din aceşti bani au fost subvenţii la hectar, acordate pentru culturi deja existente.

Probleme au apărut atunci când fermierii au încercat să demareze investiţii în Agricultură. Potrivit unui recent raport al Curţii Europene de Conturi, au existat finanţări europene, în valoare de 700 de milioane de euro, care nu au mai ajuns în România. Asta deoarece fermierii nu au reuşit să facă rost de cofinanţare, cu toate că proiectele primiseră undă verde.

Relaţia dintre fermieri şi bănci a fost de vină, arată raportul Curţii Europene de Conturi.

Cum aderarea României la Uniunea Europeană a coincis cu declanşarea crizei financiare mondiale, băncile au devenit mult mai reticente la acordarea creditelor. Nu au avut suficientă încredere în agricultori, mai ales că mulţi dintre aceştia erau la primul credit de afaceri, aşa că nu puteau demonstra dacă sunt sau nu bun-platnici.

Tocmai pentru a elimina această neîncredere, au apărut scheme guvernamentale de garantare a împrumurilor luate de agricultori. Însă, potrivit raportului Curţii Europene de Conturi, nici în România şi nici în alte ţări europene aceste garanţii de stat nu au fost eficiente.

Curtea de Conturi nu oferă prea multe detalii despre motivul care a dus la eşecul parţial al acestor garanţii. Însă remarcă o situaţie ironică. Garanţiile pe care fermierii nu le-au atras au fost depuse de stat tocmai în conturi deschise la băncile care nu s-au grăbit să îi crediteze pe fermieri.

Aşa că banii care ar fi trebuit să fie acordaţi drept garanţie pentru afacerile agricole au generat pentru stat dobânzi de aproximativ 50 de milioane de euro.

În ciuda gradului ridicat de absorbţie al fondurilor europene din agricultură, pierderea celor 700 de milioane de euro reprezintă o oportunitate importantă pe care a ratat-o România. Aceşti bani nu ar fi luat forma unor ajutoare, ci a unor investiţii. Aşa că ar fi putut genera locuri de muncă şi ar fi putut ajuta fermele româneşti să lucreze mai eficient.