Gheorghe David şi Florin Vrăbieş au plantat primele seminţe de Paulownia în toamna anului trecut. Acum, pe cele 22 de hectare de teren de lângă Oradea stau să răsară 13.000 de puieţi. O adevărată mină de aur spun investitorii.
„La noi, în Europa, a pătruns în urmă cu 8-9 ani. Culturi se găsesc în Germania, Olanda, Spania de unde chiar se importă și în România”, spune Florin Vrăbieș.
„Are putere calorică excelentă, e un lemn de construcții foarte bun, ușor, cam 310 kg pe metru cub uscat. nu crapă, nu se torsionează, i se și spune aluminiul din lemn”, adaugă Gheorghe David.
Paulownia are o perioadă de creștere foarte rapidă. Într-un singur an ajunge la o înălţime de patru metri, spre deosebire de fag care atinge această dimensiune în 10 ani ori stejar care are nevoie de 15 ani ca să crească la fel de mare.
Arborele ajunge la maturitate în patru ani, când are deja diametrul de 30 de centimetri. Paulownia sau copacul prinţesei excelează şi din punct de vedere al cantităţii de dioxid de carbon absorbite - 28 de tone pe hectar pe an, faţă de cinci tone cât absoarbe fagul.
În plus, arborele are întrebuinţări multiple: rădăcina de peste 6 metri este folosită pentru producerea peleților, iar lemnul este recunoscut pentru valoarea sa energetică. Specialiştii spun că arderea a 2 kilograme de paulownia echivalează cu cea a unui litru de motorină.
Dar marea sa calitate este duritatea care îl recomandă în construcţii. „În primul rând nu are noduri, este drept, se va putea folosi la deschideri mari, având greutate mică, cu 30% mai puțin decât lemnul nostru clasic”, explică inginerul constructor Dumitru Berinde.
Convinşi că afacerea va fi un succes, cei doi bihoreni vor să planteze anul acesta cu paulownia alte 80 de hectare.
Prețul unui singur puiet poate ajunge la 6 euro, iar metrul cub de lemn uscat este vândut cu sume cuprinse între 300 și 2.000 de euro.