Adrian Vasilescu (BNR): Eu cred că ne vom îndrepta inevitabil către impozite mai mari
România se confruntă deja cu o criză economică multiplă, dar are totuși și un „punct tare”: nu se poate vorbi și despre o criză financiară, a declarat duminică seara, la Digi24, Adrian Vasilescu, consilier de strategie la Banca Națională a României. În opinia sa, o variantă pentru oprirea creșterii inflației ar fi majorarea impozitelor.
Cât de aproape suntem de o criză economică, de români care să rămână îndatorați la bănci, în contextul în care ratele cresc, de un șomaj în creștere? a fost întrebat, duminică seara, la Digi24, Adrian Vasilescu, consilier de strategie la Banca Națională. „România este în criză. Să sperăm că în această criză nu va veni o recesiune. Guvernatorul și-a exprimat speranța, de la tribuna de la care a vorbit joi, că România nu este în recesiune și sunt șanse să nu fim în recesiune, să trecem de asta. Criză financiară nu există în România, asta este o poveste, și tocmai ăsta e punctul tare: nu avem criză financiare în această criză multiplă”, a răspuns Adrian Vasilescu.
Reducerea TVA, o variantă proastă pentru România
„Eu cred că ne vom îndrepta inevitabil - este o părere personală, nu vorbesc în numele Băncii Naționale - ne vom îndrepta inevitabil către impozite mai mari, pentru că la această oră suntem țara cu impozitele raportate la PIB pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Adică, veniturile din buget raportate la PIB sunt pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Avem venituri de 27% și dorim cheltuieli de 40% . Nu se leagă”, a spus Adrian Vasilescu.
Întrebat dacă aceste creșteri de impozite și de taxe ar fi oportune încă de anul acesta sau mai bine de anul viitor, consilierul de strategie de la BNR a recunoscut: „E greu, e greu să faci creșteri de impozit, pentru că și așa populația este sleită de inflație, puterea de cumpărare a scăzut, dar
România a întârziat cu această măsură. Ea trebuia luată mai demult”, a atras atenția Adrian Vasilescu. „Depinde cum se va înțelege guvernul cu populația, coaliția, care ar trebui să voteze în Parlament o asemenea măsură, cu populația”, a completat el.
Reducerea TVA, prin urmare, nu ar fi o variantă bună pentru România în acest moment. „TVA-ul a făcut deja foarte multe exerciții de reducere. Să ne amintim că în 2015 când a fost redus TVA-ul de la 19 la sută la 15 la sută, ne-am trezit cu o creștere sub zero a prețurilor, adică o inflație negativă. Nu era deflație. România n-a fost în deflație, dar a fost într-o struțo-cămilă de inflație negativă, prețuri sub zero”, a arătat consilierul BNR.
Cât mai crește inflația în România și la cât ar putea ajunge
„Țările dimprejurul nostru au inflații mai mari decât noi. Ele au luat înainte cu inflația, s-au dus mult mai departe decât noi, sunt și acum înaintea noastră cu inflația și normal că ei se luptă cu o inflație mai puternică și mai persistentă decât a noastră. Și a noastră e o inflație mare, dar nu e cea mai mare”, a mai spus el.
Adrian Vasilescu spune că maximul inflației în România, potrivit analizelor făcute în baza datelor existente la această oră, va fi de 14 la sută. „Dacă datele se vor schimba, se vor schimba și prognozele. Dar pe datele existente acum, prognoza este maxim 14 la sfârșitul acestui an, după care va veni spre 12, pe urmă spre 6-7, apoi spre 6-5 prin 2024, deci este o inflației pe termen lung. Băncile centrale mari au crezut că este o inflație tranzitorii. Au bătut monedă cu inflația tranzitorie, s-au fript, acum au înțeles că este inflație pe termen lung și că trebuie să ia măsuri drastice și ele”, a comentat Adrian Vasilescu.
De ce România nu e ca Bulgaria
Bulgaria cere Comisiei Europene eliminarea accizei la carburant și la energie. Întrebat dacă este o măsură pe care ar putea să o ia și statul român și dacă ar funcționa și pentru România această variantă, Adrian Vasilescu spune că în opinia sa, măsurile de compensare și de plafonare, care
sunt prelungite pentru încă un an de zile începând de la 1 aprilie, sunt pe măsura puterii României.
„Bulgaria nu are deficitul bugetar al României. Am fost pe deficit bugetar de 10 la sută în 2020, acesta a scăzut la 7 la sută, dar e în continuare foarte mare. El este cuplat cu un deficit, de asemenea mare, al balanței importuri-exporturi, care se reflectă și într-un deficit de cont curent. Avem un buget care este ocupat în proporție de 90 la sută de salarii și de pensii. Mai rămân 10% din acest buget din care se mai pot face anumite cheltuieli și restul, pe deficit bugetar”, a explicat Vasilescu.
Vor crește dobânzile și mai mult?
Întrebat dacă Banca Centrală va majora dobânda-cheie, el a spus că anticipațiile privind dobânda-cheie sunt interzise în fiecare bancă centrală, pentru că ar putea să influențeze piața.
„Pot să vă spun foarte limpede că dobânzile sunt în creștere. Este o perioadă în toată lumea de creștere a dobânzilor. De altfel, se produce un transfer, o tranziție de la marea relaxare, cu care s-au obișnuit marile bănci centrale din 2012 și până înainte de criza asta (adusă de pandemie și acum de război - n.r.), la marea înăsprire. Dobânzile cresc și Banca Națională a crescut dobânzile de 3 ori, iată, în acest an”, a punctat Adrian Vasilescu.
Consilierul de strategie de la BNR a comentat și criticile care vin din partea unor analiști economici, care acuză Banca Națională că susține politica inflaționistă, pentru că a majorat cu 0,75% dobânda-cheie, ceea ce ar fi prea puțin, în opinia acestora.
„Da, sunt unii economiști care spun că ar fi trebuit să trecem la dobândă real pozitivă. Dacă inflația este la 12 la sută, cât ar trebui să fie dobânda pozitivă? 14 la sută dobânda? Și să fim o insulă singulară în lumea asta în care dobânzile sunt în continuare real negative, chiar dacă se desprind de zero și merg către 1, către 2? Statele Unite deja au pornit înainte, Banca Centrală Europeană pregătește asemenea măsuri. Noi cât să ridicăm dobânzile ca să ne desprindem? Să fim singuri în lumea asta - caraghioși, de altfel?” - a spus Vasilescu.
El a explicat că dobânzile trebuie „stabilite cu maximă atenție, maximă prudență, cu un dozaj și un calendar foarte exacte, corespunzătoare realității”.
În ceea ce privește inflația, „deja lumea toată s-a lămurit, nu mai discută, sunt axiome. Inflația determinată de energie, adică de gaze și de energie electrică și de combustibili, nu poate fi combătută cu politică monetară. Politica monetară peste tot în lume este rezervată pentru runda a doua, adică pentru influențele pe care prețurile care cresc, stimulate de energia electrică, spre gaze și spre combustibili, prețurile astea împrăștie prin toată masa de consum. Asta înseamnă efecte de runda a doua. Inflația este combătută pe efectele de runda a doua cu dobânda de politică monetară”, a arătat Adrian Vasilescu.
