750 de restricții pe calea ferată

Noi detalii în cazul băiatului mort la Spitalul din Târgu Jiu: Medicul de gardă nu a completat foile de observație

Iohannis: Nici CSAT, nici un serviciu nu poate să înceapă să spioneze proprii politicieni

Iohannis spune că alegerile prezidențiale ar trebui organizate „destul de repede”

Condițiile în care Klaus Iohannis ar demisiona din funcție. Ce a răspuns președintele

Zile de doliu la Timișoara în amintirea eroilor căzuți în Revoluția din 1989. Mărturiile revoluționarilor

USR pune opt condiții ca să intre la guvernare. Reacția PSD-PNL-UDMR la cererile anunțate de Elena Lasconi

Bătaie între jandarmi într-un restaurant din București. Unul dintre ei a ajuns în comă la spital

Accident grav pe un șantier din Capitală. O placă de beton a căzut peste un utilaj în care ar fi o persoană

Reacția lui Boloș după ce Fitch a revizuit perspectiva ratingului României

În era vitezei, trenurile noastre merg mai încet decât mergeau acum un secol. Viteza medie pe calea ferată ajunsese în anii 1890 la 60 de kilometri pe oră. După 1989, viteza medie a tot scăzut. Trenurile frânează din cauza şinelor nereparate şi din cauza nenumăratelor restricţii de viteză: sunt aproape 750 de zone în care mecanicii trebuie să încetinească.

„Numărul evidenţiat de restricţii pe care noi le avem la această oră pe calea ferată este în jur de 750. Şi pentru această zonă de întreţinere curentă şi eliminarea restricţiilor avem o creştere de la 75 de milioane de lei la 150 de milioane de lei în bugetul pe anul 2016”, a precizat directorul CFR, Marius Chifer.

Cu aceşti bani, şefii de la CFR speră să reducă cu 150 numărul zonelor în care mecanicii de locomotivă sunt obligaţi să apese frâna, iar viteza trenurilor coboară până la 15-30 de kilometri la oră.

Între Bucureşti şi Iaşi, distanţa pe calea ferată este de 406 de kilometri. Un calcul simplu arată că trenul spre capitala Moldovei circulă cu o viteză medie de doar 58 de kilometri pe oră, mai încet decât mergea în anii comunismului. Aşa că nu e de mirare că unii călători sunt nostalgici.

Pentru ca trenurile să prindă viteză este nevoie de repararea şinelor. 150 de milioane de lei are alocaţi CFR SA pentru reparaţii capitale în acest an. În 2015 a reuşit să cheltuiască în acest scop doar 26 de milioane de lei. Un document oficial al Ministerului Transporturilor vorbeşte de un necesar de investiţii de aproape 5,3 miliarde de lei pentru eliminarea punctelor periculoase de pe calea ferată, pentru întreţinerea şinelor şi pentru reparaţii capitale.

Dacă vrem să păstrăm aceeaşi viteză a trenurilor trebuie să facem investiţii serioase, aproape 1,4 miliarde de lei.

În România, cel mai rapid tren circulă cu maximum 160 de kilometri pe oră. Sunt doar două căi ferate care permit o asemenea viteză: Bucureşti-Constanţa şi Bucureşti-Predeal. O astfel de viteză va putea fi atinsă şi în vestul ţării când va fi gata modernizarea celor 210 kilometri de cale ferată aflaţi acum în lucru.