Echinocţiul de toamnă, momentul care marchează începutul toamnei astronomice, când noaptea este egală cu ziua, se va produce în acest an luni, 23 septembrie, la ora 10.50 (ora României, n.r.), informează site-ul Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”.
În fiecare an, la începutul ultimei decade a lunii septembrie, în emisfera nordică, are loc echinocţiul de toamnă. Asta înseamnă că, toamna vine şi din punct de vedere astronomic şi bineînţeles "meteorologic". De cele mai multe ori până în preajma acestei date vremea rămâne caldă şi stabilă, cu aspecte de vară, după, însă sezonul rece îşi face simţită prezenţa tot mai mult.
Echinocţiul este momentul în care ziua este egală cu noaptea, în orice loc de pe pământ, iar anul acesta are loc astăzi, pe 23 septembrie. Soarele, în mişcarea sa aparentă, trece prin punctul autumnal, unul dintre cele două puncte în care ecliptica intersectează ecuatorul ceresc şi trece din emisfera nordică a sferei cereşti, în cea sudică. Acest context face ca Soarele să răsară și să apună chiar în punctele cardinale est și vest.
După echinocţiu, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până în jurul datei de 21 decembrie. Ca efect, dacă până acum temperaturile maxime se realizau târziu, pe la orele 17, 18, după această dată, acestea vor creşte doar până spre orele 14, 15, uneori chiar mai devreme. Totodată, creşterea nopţilor va favoriza temperaturi minime tot mai scăzute. Echinocţiul are loc de două ori pe an.
Echinocţiul de toamnă este de fapt al doilea, pentru că primul este cel de primăvară, când Soarele traversează ecutorul ceresc din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie. Punctul de intersecție al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punct vernal. Situaţia este diferită de la o emisferă la alta, atunci când în cea nordică este echinocţiu de primăvară, în cea sudică vorbim de echinocţiu de toamnă şi invers.
Tradiții si superstiții pentru echinocțiul de toamnă
La țară, echinocțiul de toamnă reprezintă încheierea muncilor agricole și sărbătorirea estui eveniment prin sărbătoarea recoltelor. Sătenii obișnuiesc să ducă bucate din recoltă la preot pentru a fi sfințite. După sfințire, se spune că aceste legume și fructe capătă puteri tămăduitoare.
Se spune că în această zi florile plâng pentru că venirea iernii înseamnă și sfârșitul lor. Pentru a avea flori în ghiveci care să reziste peste iarna trebuie să le ungi cu mir sfințit la o mănăstire și astfel vor rezista și pe timpul iernii la fereastră.
Potrivit tradiției, în această zi se prepară primul must din strugurii proaspăt culeși, se bat nucii și se scutură merele și gutuile.
Redactare G. M.
