Robinetul de bani de la Ministerul Apărării se mai deschide pentru încă o achiziţie: un sistem de lansare de rachete antinavă pe care oficialii vor să-l cumpere cu 164 de milioane de euro. E o decizie prin care România caută să securizeze Marea Neagră, parte din planurile NATO, să se pună la adăpost de eventuale acţiuni ale Rusiei. Statul are şi în prezent astfel de sisteme. Dar sunt vechi de peste 30 de ani, nu mai fac faţă.
Ministerul Apărării precizează că sistemul va fi integrat în România. Îşi propune ca din valoarea totală a proiectului de investiţii, de aproximativ 164 de milioane de euro, o parte să se întoarcă în economia românească, printr-un contract de tip offset.
MapN vrea ca firma care va fi declarată câştigătoare să realizeze în ţară o capabilitate industrială în domeniul militar, la care acţionar majoritar să fie o companie de stat. O unitate de producţie în care să fie fabricate componentele pentru sistemele de lansare rachete antinavă, dar să fie asigurate şi operaţiunile de întreţinere şi modernizare.
În procedura de achiziţie se menţionează că la licitaţie pot participa numai firme din state membre NATO şi Uniunea Europeană. Pentru acest contract ar putea aplica mari producători de astfel de sisteme precum grupul francez MBDA, americanii de la Boeing Defense sau suedezii de la SAAB.
Anul trecut, MBDA susţinea că vrea să asambleze în România inclusiv componente de sisteme de apărare pentru marina militară.
Francezii promiteau că dacă vor obţine contracte de apărare, îi vor instrui pe specialiştii români la fabricile din Franţa, ca parte din ofertă. Tot anul trecut se zvonea că preşedintele Emmanuel Macron le-ar fi propus oficialilor de la Bucureşti un pachet în care erau incluse şi rachete Exocet de ultimă generaţie.
Francezii susţineau că acest sistem poate fi instalat fie pe corvete, fie pe baterii de coastă. Adică exact ce caută acum MAPN să cumpere.
Dar specialiştii în tehnică militară spun că nici modelul RBS 15 - al celor de la SAAB - nu e de ignorat. Aceste rachete antinavă echipează şi apără deja coastele Germaniei, Finlandiei, Suediei şi Poloniei. Pot fi lansate atât de la bordul navelor, iar o variantă certificată recent de germani arată că pot fi folosite şi împotriva ţintelor terestre.
Ministerul Apărării susţine că are nevoie de achiziţia unui astfel de sistem care să apere zonele de coastă şi de litoral din cauua mişcărilor Moscovei şi a flotei ruse de la Sevastopol - care fac ca situaţia militară să rămână complicată în Marea Neagră.
În prezent, Forţele Navale Române sunt dotate cu 4 instalaţii mobile de lansare, care au o vechime de peste 30 ani şi sunt de provenienţă ex-sovietică.
Toate sunt însă depăşite din punct de vedere operaţional şi tehnic, în raport cu sistemele altor state membre NATO care ar putea acţiona în Marea Neagră.
Strategie de înzestrare a armetei române prevede achiziţii militare de 9,3 miliarde de euro pentru 10 ani. Mai mult de o treime din această sumă s-a dus pe contractul Patriot, atribuit americanilor.