Galerie Foto Ziua Marinei, în imagini de arhivă. Cum a fost marcat acest moment începând din 1902
Indiferent de epoca istorică, autoritățile locale și factorii cu putere de decizie din Comandamentul Marinei Militare/Statul Major al Forțelor Navale au organizat serbări mai mult sau mai puțin politizate din dorința de a sublinia importanța acestei arme, arată Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I", care face luni o scurt istorie a acestor manifestări începând din 1902 și prezintă fotografii de arhivă.
Dezvoltarea Marinei Militare de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, precum și înființarea Serviciului Maritim Român în anul 1895, au reprezentat tot atâtea motive pentru care, și în România, era necesară instituirea unei Zile a Marinei.
Nu au fost identificate documente de arhivă care să ateste faptul că această zi a fost sărbătorită încă din ultimii ani ai secolului al XIX-lea, însă Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I" deține documente care atestă manifestări ample în anul 1902.
Astfel, prin adresa nr. 6082 din 6 august 1902, Cristea Georgescu, primarul de atunci al Constanței, din dorinţa de a atrage turişti, s-a adresat primarilor comunelor urbane reşedinţe de judeţ din toată ţara, atenţionându-i asupra semnificaţiei acestei sărbători: „Cu ocazia serbării zilei de 15 august a. c. - Sfânta Maria -, patroana Marinei, vor avea loc în apele Constanţei şi pe uscat nişte serbări demne de văzut precum regate, alergări, serate veneţiene, mare bal pe apă, descoperirea Americii, naufragiul Meduzei, corabia Argonauţilor şi altele”.
La 15 august 1902, serbările dedicate Zilei Marinei au debutat printr-un Te-Deum oficiat de preoții din parohiile Constanței la bordul crucișătorului ELISABETA, la care a luat parte şi Dimitrie A. Sturdza în calitatea sa de ministru de război. În după-amiaza şi seara aceleiaşi zile, oficialitățile urbei au organizat un banchet și serbarea marinărească propriu-zisă, dată în folosul Palatului Invalizilor.
În anul 1903, Ziua Marinei s-a sărbătorit, de asemenea, cu mult fast, la regatele organizate în portul Constanța participând și bărcile bastimentului de război rus PSEZAUPE, aflat în vizită de curtoazie în România.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Ținând cont de succesul deosebit pe care aceste manifestări le-au avut în 1902 și 1903, primarii Constanței, împreună cu comanda Diviziei de Mare care își avea garnizoana aici, au hotărât să le dea o amploare și mai mare.
Astfel, în anul 1911, serbările au fost organizate de Societatea Marinarilor „Regina Elisabeta”, manifestările fiind deschise pe 14 august, zi în care s-au desfăşurat la Constanţa cursele de bărci cu vele şi rame, militare şi civile.
Premiile au fost asigurate de antreprenorul Cazinoului comunal şi de către compania dramatică „Davila”. Programul a continuat cu o excursie pe mare cu vaporul ÎMPĂRATUL TRAIAN şi o serată veneţiană. Aceasta a constat din focuri de artificii, serenade de mandolină şi ghitară în gondolă, coruri, dansul mateloţilor şi dansuri naţionale pe un ponton luminat „a giorno”, apariţia de monştri marini şi bărci alegorice, defilarea emblemei societăţii, apărarea unei cetăţi la coastă, corabia naufragiată, mare bombardament naval între o galeră genoveză şi un torpilor, carnavalul bărcilor remorcate ş. a.
A doua zi s-a desfășurat serbarea propriu-zisă, care a cuprins manevra de salvare a unui vas naufragiat, scafandri la lucru în apă şi la suprafaţă, sărituri cu bicicletele în mare, cavaleria nautică şi alergări de cai pe mare, catarg orizontal şi vertical cu premii, curse după raţe, curse în adâncime pentru scoaterea din mare a diferitelor obiecte, fără costum de scafandru, curse de înot şi, din nou, excursie cu vaporul ÎMPĂRATUL TRAIAN.
În perioada interbelică, autoritățile locale au continuat să organizeze serbări dedicate Zilei Marinei, recunoscându-se, astfel, importanța pe care Marina Militară, dar și Serviciul Maritim Român și Navigația Fluvială Română o aveau în cadrul societății românești. Astfel, în cadrul manifestărilor organizate la 15 august 1937 a participat, pentru prima dată în istoria Marinei Militare române, un bastiment de război care a reprezentat Franța, respectiv contratorpilorul VAUBAN. Cu acest prilej, Federaţia Română de Sporturi Nautice a organizat prima caravană nautică din România sub numele „Caravana Marele Voievod Mihai”, la care au luat parte toate asociaţiile sportive nautice civile şi militare din ţară. Caravana a plecat din Giurgiu, în ziua de 5 iulie, şi a ajuns, după 12 etape, la Constanta, după ce a trecut prin Olteniţa, Turtucaia, Silistra, Rasova, Brăila, Măcin, Galaţi şi Tulcea. De asemenea, în acel an Ziua Marinei a fost serbată cu toate onorurile şi la Călăraşi, Cetatea, Corabia, Craiova, Galaţi, Hârşova, Ismail, Oradea, Orşova, Sulina şi Timişoara.
Data de serbare a Zilei Forţelor Maritime Militare a fost schimbată în 1954
Desfășurarea celui de-Al Doilea Război Mondial a adus cu sine o micșorare a amploarei manifestărilor legate de această sărbătoare.
Însă, la 15 august 1945, la sărbătoarea marinarilor români au participat și membri ai Comisiei Aliate de Control (sovietică), atât la deschiderea expoziţiei Marinei în localul Subsecretariatului de Stat al Marinei din Bucureşti, cât şi pe lacul Herăstrău. În ultima locație, după oficierea unei slujbe religioase, s-au arborat drapelele României şi ale Natiunilor Unite şi s-a dat startul serbărilor nautice.
În ceea ce privește serbările desfășurate în anul 1945, s-au desfășurat într-un climat destul de încordat cauzat de atitudinea ostilă a ocupantului sovietic. În acest sens, amintim că la 4 septembrie 1944, navele românești și echipajele lor au fost arestate din ordinul viceamiralului Filip Octiabrski.
La 30 decembrie 1947, în România s-a instaurat un nou regim politic, de democrație populară, odată cu abdicarea forțată a regelui Mihai. În noua formă de stat, Republica Populară Romînă, mai exact în perioada 1949-1953, Ziua Marinei s-a rezumat la marcarea Zilei Flotei U. R. S. S. (ultima duminică din luna iulie), ceremonialul fiind diminuat ca semnificaţie și din cauza intenţiei conducerii Ministerului Forţelor Armate de a schimba data acestei tradiţionale sărbători naţionale.
În martie 1953, liderul sovietic I.V. Stalin a decedat, în împrejurări care și astăzi suscită controverse. În aceste condiții, și pe fondul relaxărilor hotărâte Nikita S. Hrusciov, noul conducător de la Kremlin, conducerea de partid și de stat din România a stabilit modificarea datei de serbare a Zilei Marinei Române. Astfel, din anul 1954, Ziua Forţelor Maritime Militare s-a serbat, conform Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 309 din 29 august 1953, în prima duminică din luna august, programul Zilei Marinei fiind politizat şi adaptat noii ideologii. De aceea, pentru prima dată în Republica Populară Romînă, Ziua Forţelor Maritime Militare s-a serbat la 1 august 1954 și nu în ultima duminică a lunii iulie.
Politizarea acestei sărbători s-a intensificat în anii următori
Astfel, în anul 1955, Direcţia Politică Superioară a Armatei a editat, la propunerea Comandamentului Forţelor Maritime Militare, o serie de materiale promoţionale, precum afişe, panouri, lozinci, cărţi poştale, iar prin grija Ministerului Industriei Alimentare au fost fabricate ţigările „Marinar”.
Din anul 1970 până în anul 1989, la Constanța se organizau, timp de două săptămâni, „Serbările Mării”, care culminau cu Ziua Marinei. Concursul de graţie şi frumuseţe „Miss Litoral” era una din atracţiile tineretului şi nu numai. Programul s-a diversificat şi au aparut probe noi, precum desantul infanteriştilor marini, turnirul bărcilor, ştafeta nautică, parada ambarcaţiunilor alegorice, salturile din elicopter, schi nautic, platforme alegorice cu scene din pregătirea pe specialităţi a marinarilor, acrobaţii aeriene, platforme cu aparate şi numere de gimnastică, înscrierea pe apă de către înotători a iniţialelor partidului şi ţării (P. C. R., R. S. R.) sau ale unor cifre aniversare ale unor evenimente politice, carnavalul nautic al măştilor etc. Lor li s-au adăugat „Botezul la Ecuator”, „Pescarul amator”, „Comoara piraților”, demonstraţii ale navelor de stins incendii ş. a.
În fiecare an, momentul solemn al arborării Pavilionului şi Marelui Pavoaz a fost dintotdeauna acompaniat de intonarea Imnului de Stat şi cele 21 de salve de tun în sem de salut.
1990, anul revenirii la tradiția Zilei Marinei
Începând cu anul 1990, odată cu revenirea la tradiţie prin celebrarea Zilei Marinei Române la sărbătoarea Sfintei Marii - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, organizatorii, atât la Constanţa, cât şi în celelalte oraşe-porturi maritime şi fluviale, au păstrat, în programele serbărilor, atât elemente tradiţionale, cât şi probe noi, în pas cu specificul local şi preferinţele publicului spectator al noului mileniu.
Printre elementele noi se numără aterizarea paraşutiştilor la punct fix, lansarea scafandrilor de luptă de pe vedete şi din elicopter, recuperarea unui scafandru aflat în dificultate, executarea unui desant de către infanteriştii marini, respingerea atacului aerian asupra navelor de suprafaţă, lansări de torpile, demonstraţii de lupte şi, nu în ultimul rând, atractivul spectacol al muzicii militare.
Editor : G.M.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
