Poate că una dintre cele mai așteptate reacții, la nivel de ambasadă, față de moartea Regelui Mihai a fost cea a misiunii diplomatice ruse de la București, ținând cont de moștenirea istorică pe care o are Federația Rusă în relația cu România și de reflexele ei imperialiste, care sunt văzute în comunitatea internațională ca o reșapare a vechilor cutume sovietice sub președinția lui Vladimir Putin.
„Ambasada Rusiei la București, cu regret, a aflat despre moartea fostului Rege al României, Mihai I. Regele Mihai a intrat în istorie ca un curajos om de stat, care a reușit să pună capăt escapadelor militare ale dictatorului român Ion Antonescu de partea Germaniei naziste. Alăturându-se coaliției antihitleriste, România a devenit aliatul Rusiei Sovietice și a altor membri ai Națiunilor Unite ceea ce a permis salvarea a zeci de mii de vieți și reconstrucția postbelică a țării mult mai accelerată. Înțelepciunea sa de om de stat a primit o înaltă apreciere în URSS, și monarhului român i s-a acordat cea mai înaltă distincție sovietică, Ordinul Victoriei. În 2005 și 2010, Regele a participat la Parada de Ziua Victoriei în Piața Roșie, și a fost decorat de către Președintele Vladimir Putin cu Medalia jubiliară în onoarea celei de-a 60-a aniversare a Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Exprimăm sincerele condoleanțe Familiei Regale românești și întregului popor român în legătură cu această pierdere de neînlocuit”, se arată în mesajul de condoleanțe postat pe pagina de Facebook a ambasadei Federației Ruse de la București.
Punând în oglindă faptele istoriei, ce spunea, însă, Regele Mihai, într-un interviu din 2009 (republicat în 2014) pentru Europa Liberă, despre invitația primită în 2005 din partea președintelui rus Vladimir Putin?
Suveranul a prezentat o variantă care, într-o oarecare măsură, se află în antiteză, prin câteva nuanțe esențiale, cu episodul reamintit în mesajul diplomației ruse. În timp ce ambasada pare a prezenta evenimentul din urmă cu doisprezece ani ca pe o evidență a relațiilor în general bune dintre Regele Mihai și Federația Rusă, prevalând asupra litigiilor istorice, Regele Mihai a relatat altfel acel eveniment în interviu.
Întrebat dacă își păstrează poziția față declarațiile sale anterioare referitoare la acțiunile URSS-ului, pe care le descrisese ca fiind „extrem de oribile pentru români”, și legate de faptul că Federația Rusă ar trebui să condamne în mod oficial Pactul Ribbentrop-Molotov, Regele Mihai a răspuns: „Am spus-o cu mult înainte de 2005 și am fost extrem de surprins și numai pentru simplul fapt că am fost invitat la Moscova la festivități. Am fost foarte surprins, trebuie să spun asta, nu mi-a venit să-mi cred urechilor, ținând cont de istoria relațiilor noastre cu Rusia. Dar, trebuie să spun și că acum, când Uniunea Sovietică a dispărut, mi-ar place să-i văd pe ruși mai deschiși, mai cinstiți în legătură cu lucrurile acestea. Moscova ar trebui să spuna ceva despre Pactul Molotov-Ribbentrop, pentru a pune lucrurile în ordine. Cred că așa ar fi corect să procedeze”.
De cealaltă parte, ambasada Germaniei la București a ales să își exprime condoleanțele pe Facebook fără un „memento” conotat prin retorica adevărului istoric: „Ambasada Republicii Federale Germania doreşte să transmită pe această cale sincere condoleanţe atât familiei regale, cât şi poporului român la moarte celui care a fost Regele Mihai I al României”.