Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza au depus, la Camera Deputaţilor, un proiect prin care Ţinutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în României. Limbile maghiară şi română vor fi folosite în instituţiile publice de cetăţenii domiciliaţi în Ţinutul Secuiesc, scrie MEDIAFAX.
Propunerea legislativă prevede că statutul de regiune autonomă a Ţinutului Secuiesc poate fi desfiinţat numai printr-un referendum organizat în Ţinutul Secuiesc. „Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc, adoptat prin lege, se aprobă prin referendum de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc”, arată proiectul de lege. Iniţitorii spun că înfiinţarea regiunii autonome este o expresie a identităţii istorice a zonei şi va asigura egalitatea de şanse a cetăţenilor şi protecţia identităţii naţionale maghiare.
„Ca expresie a identităţii sale istorice, în scopul asigurării egalităţii de şanse a cetăţenilor şi protecţiei identităţii naţionale maghiare, locuitorii Ţinutul Secuiesc se constituie în comunitate autonomă. Ordinea administrativă a Ţinutului Secuiesc se bazează pe condiţiile geografice, economice, sociale şi culturale, pe dezideratul istoric al populaţiei acestuia privind asigurarea autonomiei. Aspiraţia locuitorii regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratică a cetăţenilor la viaţa societăţii, la dezvoltarea economico-socială, la sprijinirea şi ocrotirea realizării intereselor teritoriale”, potrivit iniţiativei legislative a celor doi deputaţi UDMR.
Aceştia susţin că autonomia comunităţii este dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritare autohtonă a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii. Prin urmare, Ţinutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României.
„Competenţele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al regiunii, de lege, sau de dreptul internaţional. Competenţele specifice ale regiunii nu pot fi puse în discuţie sau limitate decât prin lege sau aplicând dreptul internaţional. Regiunea are dreptul de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor sale specifice. Acest drept include adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii. În limitele legii, este de dorit transferarea în competenţa regiunii şi a unor sarcini care aparţin unor competenţe naţionale. Regiunea trebuie să dispună de mijloacele necesare realizării acestui scop”, conform proiectul de lege.
Iniţiatorii specifică faptul că autonomia regiunii Ţinutului Secuiesc nu afectează integritatea teritorială şi suveranitatea statului român.
Cu respectarea principiului menţionat mai sus:
„- Competenţele, în limitele prezentului statut pot fi delegate regiunii de către alte nivele de administrare.
- Delegarea de competenţă trebuie să fie clar definită. Mijloacele materiale şi financiare, care permit punerea în aplicare efectivă a acestor competenţe adiţionale, trebuie să fie asigurate în mod adecvat pe parcursul actului de împuternicire.
- Organele însărcinate cu punerea în aplicare a acestor competenţe trebuie să se bucure, atât cât este posibil şi în limitele legii, de libertatea de a-şi adapta exercitarea acestora la condiţiile specifice regiunii şi la structurile sale organizatorice, cu o preocupare deosebită pentru eficacitate şi conform doleanţelor locuitorilor regiunii”, conform sursei citate.
Ţinutul Secuiesc, compus din judeţele Covasna, Harghita precum şi „scaunul istoric Mureş”
Regiunea autonomă va cuprinde, potrivit proiectului de lege actualele judeţe Covasna şi Harghita, cât şi scaunul istoric Mureş care aparţine judeţului Mureş. Scaunele sunt teritorii tradiţionale secuieşti.
„a) Scaunul Kćzdi (Kćzdiszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Secuiesc (Kćzdivăsârhely),
b) Scaunul Orbai (Orbaiszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Covasna (Kovźszna)
c) Scaunul Sepsi (Sepsiszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyôrgy)
d) Scaunul Ciuc (Csikszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Miercurea Ciuc (Csikszereda)
e) Scaunul Odorhei (Udvarhelyszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Odorheiu Secuiesc (Szćkelyudvarhely)
f) Scaunul Gheorgheni (Gyergyószćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Gheorgheni (Gyergyószentmiklós)
g) Scaunul Mureş (Marosszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Mureş (Marosvâsărhely)
h) Scaunul Micloşoara-Brăduţ (Miklósvăr-Bardoc) (Miklósvăr-Bardocszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Baraolt (Barót)”, arată iniţiativa legislativă a deputaţilor UDMR.
Un Consiliu de Autoadministrare va exercita autonomia Ţinutului Secuiesc
Proiectul mai arată că autonomia regională este exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret şi liber exprimat precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta.
Dispoziţiile menţionate anterior nu aduc atingere dreptului de a recurge la consultarea prin referendum sau orice altă formă de participare a cetăţenilor la treburile publice, în condiţiile legii.
Acest Consiliul de Autoadministrare va stabili simbolurile Ţinutului Secuiesc.
„Statutul de autonomie garantează dreptul la folosirea liberă a drapelului şi simbolului fiecărui scaun secuiesc. Prezentul Statut garantează folosirea liberă a simbolurilor naţiunii maghiare, precum şi ale comunităţilor naţionale în minoritate numerică în Ţinutul Secuiesc. În privinţa folosirii simbolurilor statului sunt valabile reglementările legale în vigoare”, prevede un alt articol al proiectului de lege.
„Consiliul de Autoadministrare poate înfiinţa, în propria sa competenţă, organe pentru asigurarea ordinii publice, corespunzător prevederilor legale, în cazurile nereglementate în Constituţie”, prevede propunerea de lege.
De asemenea, Consiliul de Autoadministrare poate solicita ca Guvernul să-i atribuie sau să-i încredinţeze competenţe, ce nu sunt reglementate în prezentul Statut de autonomie. În plus, Comisia de Autoadministrare poate dispune, înfiinţa şi susţine posturi proprii de televiziune şi de radio, orice mijloc de comunicare în masă, care contribuie la realizarea obiectivelor sale.
Ţinutul Secuiesc va avea preşedinte. Mandatul acestuia este de patru ani
Potrivit proiectului, va fi şi un preşedinte al Ţinutului Secuiesc, precum şi autorităţi ale Scaunelor - Consiliul Scaunal şi Preşedintele Scaunului. Va exista şi un Consiliu Comunal, Consiliul Orăşenesc, Consiliul Municipal şi primar.
„Preşedintele Ţinutului Secuiesc este ales de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc prin alegeri libere şi generale, prin vot secret şi direct pentru o perioadă de patru ani”, conform sursei menţionate.
O persoană poate avea maxim două mandate ca preşedinte al regiunii autonome. Preşedintele Ţinutului Secuiesc dispune de imunitate acordată demnitarilor. Acesta nu poate îndeplini alte funcţii publice sau private.
Totodată, Consiliul de Autoadministrare al Ţinutului Secuiesc poate iniţia printr-o majoritate de 2/3 a voturilor membrilor săi eliberarea din frncţie a preşedintelui Ţinutului Secuiesc în cazul trădării intereselor comunităţii din Ţinutul Secuiesc, lezării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, neîndeplinirii obligaţiilor ce decurg din prezentul Statut de autonomie.
„În baza moţiunii de cenzură adoptată, Consiliul de Autoadminisfrare al Ţinutului Secuiesc se adresează Guvernului României ca în termen de 30 de zile de la data deciziei Consiliului de Autoadministrare să dispună organizarea alegerilor pentru fincţia de preşedinte a Ţinutului Secuiesc. În cazul în care funcţia devine vacantă, desemnarea noului preşedinte este valabilă pentru un mandat complet”, mai indică propunerea legislativă.
De altfel, în perioada limitării temporare a exercitării prerogativelor preşedintelui Ţinutului Secuiesc sau în cazul în care funcţia devine vacantă, până la alegerea noului preşedinte, atribuţiile acestuia revin preşedintelui Consiliului de Autoadministrare, sau în caz de indisponibilitate, locţiitorului acestuia.
Atribuţiile preşedintelui Ţinutului Secuiesc
Preşedintele Ţinutului Secuiesc poate propune Guvernului României data desfăşurării alegerilor ordinare şi extraordinare organizate pe teritoriul regiunii. Acesta poate solicita Curţii Constituţionale control prealabil la proiecte de decizii şi actele normative emisi de Consiliul de Autoadministrare.
El mai poate iniţia referendum, în urma consultării Consiliului de Autoadministrare, privind problemele fundamentale ale regiunii, în conformitate cu Legea nr. 3/2000 privind organizarea referendumului la nivel local.
Limba maghiară va fi recunoscută ca limbă oficială a regiunii
„În Ţinutul Secuiesc limba maghiară are acelaşi statut ca şi limba oficială a statului. Toţi cetăţenii domiciliaţi sau rezidenţi în Ţinutul Secuiesc au dreptul să folosească ambele limbi în condiţii egale, în viaţa privată şi cea publică, inclusiv în cadrul instituţiilor publice, precum şi în faţa autorităţilor publice, atât oral cât şi în scris”, conform proiectului de lege.
De asemenea, autorităţile regiunii autonome, a scaunelor secuieşti aparţinătoare şi autorităţile administraţiei publice locale vor asigura folosirea oficială şi firească a ambelor limbi, adoptând reglementările necesare pentru cunoaşterea acestora, creând toate condiţiile care garantează egalitatea lor deplină.
„În acele localităţi ale regiunii autonome în care cetăţenii aparţinând altor comunităţi naţionale, etnice, lingvistice cu domiciliu stabil în acele localităţi sunt în minoritate numerică dar depăşesc o sută în comună, o mie în oraş, cinci mii în municipiu, zece mii la nivelul scaunului, limba acestor comunităţi beneficiază de acelaşi statut ca şi limba oficială a statului în faţa unităţilor administrative respective”, mai prevede propunerea legislativă.
Totodată, conform proiectului de lege, persoanele fizice, organizaţiile şi societăţile au dreptul de a înfiinţa instituţii de învăţământ particular în limba maternă a comunităţilor, iar cultele religioase au dreptul la învăţământ confesional în limba enoriaşilor.
„Învăţământul de stat şi confesional în limba maternă este finanţat de la bugetul de stat şi în mod proporţional de la bugetul autorităţilor administraţiilor publice locale, iar învăţământul particular este sprijinit de stat. Limba de şcolarizare a minorilor este hotărâtă de părinţii sau tutorele legal al acestora”, explică iniţiatorii în propunerea de lege.
În instituţiile de învăţământ şi educaţie în limba maternă a cetăţenilor Ţinutului Secuiesc, trebuie asigurată predarea istoriei comunităţilor naţionale, - etnice şi -lingvistice, precum şi a istoriei, geografiei şi etnografiei naţiunii-mamă a acestora, cunoaşterea tradiţiilor şi valorilor culturale.
În instituţiile de învăţământ şi educaţie cu limba de predare maghiară trebuie asigurată posibilitatea însuşirii limbii române.
În învăţământul elementar, mediu şi liceal cu limba de predare maghiară, în vederea asigurării însuşirii cât mai temeinice a limbii române, disciplina de limba şi literatura română este predată după programe şi manuale speciale.
„În învăţământul profesional desfăşurat într-o altă limbă decât limba oficială a statului, însuşirea termenilor de specialitate în limba română trebuie asigurată. În unităţile de învăţământ respectiv în cazul cursurilor de perfecţionare din Ţinutul Secuiesc, examenele de admitere şi finale pot fi ţinute în limba maternă”, precizează sursa amintită.
Posibilitatea de angajare a profesorilor din străinătate în instituţiile de învăţământ în limba maternă este garantată, mai explică proiectului de lege.
În Ţinutul Secuiesc, folosirea limbii materne este garantată:
a) în domeniul cultural;
b) în domeniul creaţiei artistice, al criticii de artă, cercetării şi literaturii de specialitate;
c) în domeniul traducerii, sincronizării, subtitrării;
d) în domeniul popularizării culturilor naţionale specifice;
e) în toate domeniile de informare în masă.
„În scopul folosirii neîngrădite a limbii materne în administraţia publică locală şi regională, vor fi numite, respectiv angajate persoane care cunosc limba comunităţilor naţionale, etnice, lingvistice din regiune, respectiv care aparţin acestor comunităţi, respectând raportul dintre naţionalităţi rezultat în urma ultimului recensământ”, mai prevede iniţiativa celor doi deputaţi UDMR.
De asemenea, cetăţenii Ţinutului Secuiesc au dreptul de a-şi folosi limba maternă în faţa organelor judecătoreşti.
Prefectul face legătura între stat şi regiunea autonomă
Guvernul numeşte prefectul care veghează asupra respectării legalităţii în regiune. În cazul unor divergenţe dintre Regiune şi Guvern, prefectul are competenţa de mediere.
„Legile şi ordonanţele precum şi alte acte normative emise de către Parlamentul României şi de către Guvernul României, care au reglementări valabile şi în Ţinutul Secuiesc, pot fi adaptate de Consiliul de Autoadministrare, iar prinfr-o hotărâre luată cu o majoritate de 2/3 a membrilor, Consiliul de Autoadministrare îşi poate exercita dreptul de a solicita rediscutarea actelor normative în cauză”, potrivit sursei citate.
Deciziile Ţinutului Secuiesc sunt controlate din punct de vedere al constituţionalităţii de către Curtea Constituţională.
Iniţiativa legislativă a fost înregistrată la Camera Deputaţilor, prim for sesizat, decizional pe proiectul de lege fiind Senatul.
Editor: I. I.
