Angajați ai firmei turcești de construcții, Enka, partenerii Bechtel în contractul autostrăzii Transilvania, au încasat cu titlul de salarii, stimulente și bonusuri peste 18 milioane de euro, deși nu erau nici măcar detașați în România.
Spre exemplu, Ali Atalay, business manager Enka, a fost stimulat cu nu mai puțin de 330.635 de euro, deși nu deținea forme legale de detașare în România, potrivit unor informații ce figurează în dosare ale DNA.
În alte cazuri, unele persoane au primit sume importante de bani cu titlul de plăți compensatorii pentru disponibilizarea lor, deși au rămas angajați după rezilierea contractului (septembrie 2013).
Situația urmează să facă obiectul unui dosar nou de cercetare penală pentru fapte de evaziune care va fi deschis la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj. Infracțiunile cercetate sunt cele prevăzute de legea 241 din 2005 pentru prevenirea și combaterea corupției.
Faptele au rezultat în urma cercetărilor realizate de DNA după ce Corpul de Control al Prim-ministrului (in acest caz, Victor Ponta II) a trimis o sesizare în 6 decembrie 2013. Zece zile mai târziu, la 16 decembrie 2013, DNA s-a sesizat din oficiu.
Cercetările DNA au privit cinci aspecte. Acestea au fost: semnarea contractului în 19 decembrie 2003 de către directorul de atunci al Companiei de Drumuri, Mihai Bașulescu, primul acord de modificare al contractului în 2006, semnarea unui protocol în 2009 de către fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, și de către fostul director general al companiei de Autostrăzi, Cristian Duică, al doilea acord de modificare a contractului în 2011 și, în fine, al cincilea aspect, rezilierea contractului în 2013.
Cu excepția faptelor de evaziune fiscală, procurorii au decis clasarea cauzelor constatând, în unele aspecte, că faptele nu sunt prevăzute de legea penală. Aceasta după ce prevederi ale legii 78 din 2000 referitoare la incriminarea tentativei la infracțiunea de abuz în serviciu au fost declarate neconstituționale.
În cazul semnării contractului cu Bechtel de către fostul director general Mihai Bașulescu, procurorii au decis clasarea cauzei deoarece Ordonanța 120 din 2003 (pentru aprobarea demarării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. a procedurii de negociere cu o singură sursă cu firma Bechtel International Inc., în vederea încheierii contractului de proiectare, construire și finanțare a autostrăzii Brașov-Cluj-Borș) nu poate face obiectul unei analize a legalității în urma mai multor decizii ale Curții Constituționale.
Procurorii au arătat că directorul general de atunci nu putea săvârși abuz în cursul negocierilor purtate dispuse prin OUG 120/2003 deoarece Guvernul acceptase oferta Bechtel înainte de emiterea ordonanței (24 octombrie 2003). În luna septembrie Bechtel trimisese deja lista sa de prețuri, iar trei zile înainte de semnarea OUG 106, Ministerul Transporturilor se angaja față de Bechtel să oblige compania să semneze în 30 de zile contractul.
Deciziile Curții Constituționale, amintite de procurori, spun că niciun ministru, niciun responsabil, nu poate fi tras la răspundere pentru acțiuni ale sale pentru adoptarea unui act normativ cu regim de lege. Singură Curtea Constituțională poate face controlul ordonanțelor simple și de urgență. În cazul în care actele sunt ilegale, nu poate fi atrasă răspunderea penală a persoanelor în cauză.
Curtea Constituțională a stabilit că pentru a se putea vorbi de abuz în serviciu este necesară îndeplinirea concomitentă a trei condiții: existența unei acțiuni sau inacțiuni prin care se încalcă o dispoziție din legislația primară, existența unui prejudiciu și existența legăturii de cauzalitate între cele două. Ori, dispozițiile încălcate nu au făcut parte din legislația primară, argumentează procurorii.
Aceasta nu înseamnă că ei nu recunosc însă existența prejudiciului. DNA afirmă că plata lunară a un milion de euro (100 de milioane de euro pe întreaga durată a contractului de 9 ani) a fost nejustificată. Este prejudiciat bugetul CNADNR și prin plata unui avans cifrat în total la 250 milioane de euro sau plățile de 30 milioane euro cu titlul de mobilizare.
Procurorii mai afirmă că vina aparține și politicilor guvernamentale. ”Subfinanțarea proiectului a dus la acumularea de penalități de întârziere ceea ce a determinat ca o parte din sumele alocate să nu fie destinate plății de noi lucrări, ci achitării acestor penalități”, spun ei.
Contractul a fost reziliat în 2013 cu plata de către România a sumei de 86 milioane euro, din care 48,82 milioane euro sume restante, iar restul sumă agregată a pretențiilor americanilor. Pe parcursul celor nouă ani ai contractului (2004-2012) România a plătit 6,4 miliarde lei, aproape jumătate din suma prevăzută prin HG de aprobare a contractului, de 12,75 miliarde lei. Americanii au construit însă doar 60 de kilometri de autostradă între Câmpia Turzii și Gilău - Turda, alți 50 de kilometri 50% între Suplacu de Barcău și Borș, din totalul de 410 kilometri ai autostrăzii.
”Demersurile mai sus descrise demonstrează intenția existentă la nivelul Guvernului României de a încheia contractul cu compania Bechtel , indiferent de condițiile/prețurile solicitate de această companie (...) prin negocierea doar cu firma Bechtel a fost exclusă participarea altor firme cu experiență în construcția de autostrăzi care ar fi putut avea un preț ofertat mai mic”, raport DNA