România s-a mobilizat fără precedent pentru a-i ajuta pe ucrainenii care fug din calea războiului
Joi dimineață Rusia a început războiul împotriva Ucrainei la ordinul președintelui rus Vladimir Putin. Au fost atacate cu rachete mai multe orașe importante printre care Kiev, Harkov, Mariupol sau Odesa, iar mii de cetățeni ai Ucrainei au trecut granițele în țările vecine, în special în Republica Moldova și România. Autoritățile române s-au mobilizat fără precedent, oferind ajutor cetățenilor ucraineni refugiați de război, partidele politice din actuala coaliție de guvernare s-au arătat dispuse să îi ajute pe toți cetățenii care vor căuta refugiu, iar românii s-au mobilizat în grupuri de voluntari pe Facebook pentru a oferi ajutor.
Vineri la prânz, ministrul de interne Lucian Bode a declarat că în ultimele 24 de ore au intrat în România 10.624 de cetățeni ucrainieni, iar dintre ei, 3.360 au și părăsit țara. Doar 11 au solicitat azil în România. El a explicat că cei care nu au făcut această solicitare pot rămâne în țara noastră maximum 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile. România a pregătit și tabere unde cei fugiți din calea războiului pot rămâne 72 de ore.
Până vineri la ora 20.00, 19.000 de cetățeni ucraineni au intrat în țară de când a început criza, iar 11.000 au rămas în Romania. Între ora 19.00 și ora 20.00, 435 de oameni au intrat pe la Siret.
De la declanşarea acestei crize, până în prezent, 34 persoane au solicitat acordarea unei forme de protecţie a statului român în punctele de trecere a frontierei, acestea urmând a fi preluate de reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări.
Guvernul României a transmis că a demarat o coordonare integrată a acțiunilor instituțiilor guvernamentale, alături de societatea civilă și organizațiile internaționale, în vederea asigurării asistenței umanitare.
Societatea civilă sare în ajutor
Românii se mobilizează în grupuri de voluntari pe Facebook, pentru a-i ajuta pe refugiații din Ucraina după invazia masivă a Rusiei. Unul dintre acestea este ”Uniți pentru Ucraina” și poate fi accesat aici, un alt grup unde oamenii se mobilizează este Fight for Freedom, poate fi accesat aici.
În plus, mai mulți români din Cluj, Neamț, Timișoara, Constanța, Vaslui, Argeș, Neamț, București și din multe alte zone ale țării au anunțat că își oferă gratuit locuințele pentru familiile cu copii, inclusiv pentru cei care vin cu animale. Mulți dintre cei care vor să ajute au fost impresionați de faptul că femeile cu copii au fost nevoiți să-și părăsească țara.
Mai multe companii, firme, asociații și personalități publice și-au oferit deschiderea de a acorda spirjin pentru refigiații de război din Ucraina.
Declarație comună a liderilor Coaliției pentru susținerea ucrainenilor
Liderii PSD, PNL și UDMR au dat joi spre seară una dintre puținele declarații comune, în care au condamnat agresiunea armată a Rusiei pe teritoriul Ucrainei. „Prin invazia cinică de azi, Federația Rusă este arhitectul celei mai grave crize de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial, care pune în pericol viața a milioane de oameni, deopotrivă copii, bătrâni, femei sau bărbați”, transmit liderii coaliției de guvernare într-o declarație comună.
Documentul este semnat de Marcel Ciolacu, președintele Partidului Social Democrat, Florin Cîțu, președintele Partidului Național Liberal, Kelemen Hunor, președintele UDMR (RMDSZ), și de Varujan Pambuccian, liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale.
La rândul său, Gabriela Firea, care ocupă funcția de ministru al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, a scris vineri pe Facebook, că a avut o întâlnire de lucru cu Pieter Bult, reprezentantul UNICEF, directorii din cadrul UNICEF România, Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANPDCA) şi cu directorii direcţiilor de asistenţă socială şi protecţia copilului din cinci judeţe de la graniţa României (Maramureş, Suceava, Botoşani, Iaşi şi Tulcea), unde vin la graniţă familii de ucraineni.
Copiii ucraineni ajutați de Guvernul României și de UNICEF
Ministrul Gabriela Firea a precizat că au fost identificate şi spaţiile unde ar putea fi cazaţi copiii refugiaţi care vin neînsoţiţi în România.
De asemenea, UNICEF a propus să existe kit-uri speciale care să conţină de la apă potabilă, alimente, hrană specială pentru copiii mici, până la obiecte de igienă.
„Cel mai important este să îi putem înţelege şi deja se identifică persoanele care cunosc limba ucraineană sau limba rusă în aceste judeţe. În Tulcea, de exemplu, există asistenţi sociali vorbitori de limba rusă angajaţi în direcţia judeţeană sau asistenţi maternali care lucrează de multă vreme în comunităţile de ruşi lipoveni. În nordul ţării, există asistenţi sociali şi asistenţi maternali vorbitori de limbă ucraineană care sunt deja mobilizaţi pentru a merge în punctele mobile de la graniţă”, afirmă ministrul Familiei de la București.
Potrivit Gabrielei Firea, „direcţiile de asistenţă socială şi protecţia copilului din Maramureş, Suceava, Botoşani, Iaşi şi Tulcea vor lucra împreună cu reprezentanţii UNICEF România şi cu specialiştii din minister pentru a se asigura că la graniţă va exista orice este nevoie pentru aceşti copii”.
Plan de acțiune privind un aflux masiv de refugiați
Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a transmis vineri la prânz că instituțiile au un plan de acțiune privind un aflux masiv de refugiați, pe care l-au clasificat, prin urmare nu poate fi făcut public.
„Ne pregătim pentru aflux necontrolat de refugiați”, a precizat ministrul Afacerilor Interne.
În centre de azil, România are aproximativ 1.100 de locuri disponibile, gradul de ocupare fiind în acest moment de 50%.
Lucian Bode a explicat că statutul de refugiat nu este aplicat tuturor persoanelor care ajung în România, din Ucraina.
Poșta română se implică și ajută
Poşta Română anunţă că le pune la dispoziţie refugiaţilor ucraineni 23 de unităţi de cazare din 18 judeţe, din circuitul intern, dedicate angajaţilor, decizia fiind luată într-o şedinţă desfăşurată în regim de urgenţă.
„În contextul dificil cauzat de acţiunile militare desfăşurate pe teritoriul Ucrainei, Compania Naţională Poşta Română anunţă că pune la dispoziţie spaţiile de cazare din circuitul intern dedicate angajaţilor, pentru găzduirea populaţiei ţării vecine, refugiate în România. Managementul Poştei Române a hotărât, în cadrul unei şedinţe desfăşurate în regim de urgenţă, emiterea unei decizii prin care aprobă punerea la dispoziţia Prefecturilor judeţene a spaţiilor de cazare de care dispune în reţeaua proprie, pentru găzduirea cetăţenilor refugiaţi din Ucraina”, a anunţat Poşta.
Astfel, autorităţile locale judeţene care vor fi implicate în operaţiunile umanitare dedicate populaţiei refugiate din calea războiului pot dispune de unităţile de cazare interne ale Poştei Române pe înteaga perioadă cât sprijinul umanitar va fi acordat populaţiei ţării vecine.
Compania dispune la nivelul reţelei oficiilor poştale de un total de 23 unităţi de cazare, care sunt dedicate circuitului intern al angajaţilor, în 18 de judeţe. În cadrul acestor locaţii, numărul de paturi existent în acest circuit este de 203.
Ministrul Muncii: Ucrainenii care vor să muncească în România nu au nevoie de aviz de angajare timp de 9 luni
Cetăţenii ucraineni care doresc să se angajeze pe teritoriul României nu au nevoie de aviz de angajare pentru o perioadă de 9 luni dintr-un an calendaristic, a transmis vineri pe facebook ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marius Budăi.
„Ca urmare a întrebărilor apărute în spaţiul public în contextul conflictului din Ucraina, precizez că cetăţenii ucraineni care doresc să se angajeze pe teritoriul României nu au nevoie de aviz de angajare pentru o perioadă de 9 luni dintr-un an calendaristic, potrivit OUG 25/2014”, a menţionat Budăi, citat de Agerpres.
El a adăugat că în cazul cetăţenilor ucraineni care sunt angajaţi cu contract cu normă întreagă li se prelungeşte dreptul la şedere temporară în România.
Totodată, şeful de la Muncă a explicat că în cursul celor 9 luni ucrainenii care muncesc în România pot cere statutul de refugiat.
Județele României de la granița cu Ucraina se implică
Preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Ionel Bogdan, a anunţat, vineri, că la nivelul judeţului sunt pregătite peste 3.000 de locuri de cazare pentru refugiaţii din Ucraina, menţionând că este pregătită o tabără de refugiaţi la Sighet, care va funcţiona ca o zonă de triere.
Măsuri:
- Fond de rezervă de 5 milioane de lei
- Tabără de refugiaţi la Sighet,
- Pe Stadionul Municipal vor fi instalate corturi de către ISU
- această zonă va fi una de triere, urmând ca refugiaţii care vor veni şi vor cere azil politic în România să fie să fie duşi spre spaţii de cazare adecvate împreună cu familiile lor.
Consiliul Judeţean va finanţa tot ce înseamnă partea de alimentaţie, îmbrăcăminte, medicamente, produse de igienă şi evident inclusiv cazarea oamenilor care vin din Ucraina.
Președintele Consiliului Județean a precizat că pe lângă cele 3.000 de locuri de cazare puse la dispoziţie de autorităţi foarte mulţi oameni din judeţ oferă spaţii de cazare pentru sinistraţii din Ucraina.
Totodată, o tabără mobilă cu o capacitate de peste 200 de locuri pentru refugiații ucraineni a fost trimisă joi după-amiază de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ la Suceava.
Tabăra mobilă este compusă din trei containere identice şi o bucătărie rulantă auto, care poate fi folosită pentru a face mâncare. În fiecare container sunt:
- 10 corturi destinate cazării persoanelor (suprafață de 25 mp),
- un cort care poate fi folosit ca bucătărie sau sală de mese cu o suprafață de 96 mp,
- 10 sisteme de climatizare,
- 1 sistem de iluminat,
- 67 paturi pliante,
- 67 saci de dormit,
- 10 seturi de mese cu bănci.
„Tabăra mobilă are mobilitate mare, care poate asigura cazarea a 201 persoane afectate de diferite situaţii de urgenţă sau cazarea personalului propriu în misiuni speciale pentru perioade lungi de timp, dar şi facilităţi de asigurare a hrănirii pe o perioadă de mai multe săptămâni”, a mai transmis ISU Neamţ.
Cetățenii ucraineni, exceptați de la carantina din cauza COVID
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat, vineri, o hotăre de exceptare de la măsura carantinei a persoanelor care sosesc în România din Ucraina.
Măsura se aplică indiferent dacă ucrainenii sosesc direct din Ucraina sau tranzitează Republica Moldova.
Totodată, Biserica Ortodoxă Română s-a declarat gata să-i ajute pe refugiații care vor ajunge în România, precizand că pentru creștini există datoria de a-și ajuta aproapele „indiferent de credința acestuia”.
Nicolae Ciucă a mers vineri la vama Siret, din județul Suceava, punctul de frontieră pe unde au intrat cei mai mulți refugiați ucraineni. Premierul a verificat, împreună cu miniştrii Afacerilor Interne, Lucian Bode, Sănătăţii, Alexandru Rafila, Apărării, Vasile Dîncu, şeful DSU, Raed Arafat, şi preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, stadiul pregătirilor pentru gestionarea măsurilor luate de autorităţi la frontiera cu Ucraina.
Universitatea Alexandru Ioan Cuza de la Iași, sprijin pentru refugiații din Ucraina. Ateneul se alătură
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a transmis printr-un comunicat de presă că își declară solidaritatea față de Ucraina și pune la dispoziție spații de cazare, hrană, consiliere psihologică și facilitarea serviciilor medicale pentru 50 de studenți și cadre didactice din Ucraina, precum și pentru familiile acestora.
În campusul universității va funcționa, în cel mai scurt timp, un centru de colectare pentru alimente neperisabile, apă și pături. Începând de luni, 28 februarie, Universitatea va deschide un cont bancar în care membrii comunității academice vor putea dona sume de bani care vor fi direcționate către ajutorarea refugiaților din Ucraina.
Ateneul Naţional din Iaşi informează că demarează o campanie de solidaritate pentru artiştii din Ucraina, în contextul situaţiei tragice care a cuprins ţara vecină.
Pentru a veni în sprijinul artiştilor din ţara vecină, Ateneul Naţional din Iaşi va pune la dispoziţie instituţiilor publice ucrainene de cultură infrastructură existentă, sceno-tehnică, servicii de cazare, precum şi alte servicii necesare pentru continuarea activităţilor culturale artistice.
„Cu gândul la greu încercatul popor ucrainean, oferim sprijinul nostru artiştilor din Ucraina, colaboratori şi instituţii prietene, de a se putea exprima artistic pe scena Ateneului. Suntem profund îndureraţi pentru pierderile suferite şi îi purtăm în gândul şi rugăciunile noastre pe toţi cei afectaţi de război”, a declarat managerul Ateneului Naţional din Iaşi, Andrei Apreotesei.
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
