În apelul public se menționează că menținerea imaginii conform căreia județele Covasna, Harghita și Mureș reprezintă „o zonă cu potențial conflictual” nu este benefică nici pentru români și nici pentru maghiari, aducând „grave prejudicii” dezvoltării economice și sociale a zonei, climatului de bună conviețuire interetnică și bunăstării localnicilor, notează Agerpres.
Susținătorii apelului solicită liderilor comunității maghiare să recunoască faptul că România asigură minorităților naționale condiții pentru prezervarea și afirmarea identității naționale, în conformitate cu prevederile Rezoluției de la Alba Iulia din 1918 și tratatele internaționale.
Potrivit acestora, Rezoluția de la Alba Iulia a fost „o declarație de principii” ale cărei prevederi se regăsesc în Tratatul internațional privind minoritățile din 9 decembrie 1919, în baza căruia a fost elaborată legislația națională privind drepturile și îndatoririle cetățenilor români indiferent de apartenența etnică.
Prin acest document se cere liderilor comunității maghiare, formatorilor și liderilor de opinie să nu mai promoveze „sentimentele de ură față de români”, să lase copiii maghiari să învețe limba română și să se apropie de istoria și de cultura română, să nu mai prezinte trunchiat istoria locală prin eludarea și minimalizarea istoriei și culturii românilor.
De asemenea, li se solicită să condamne public activitatea formațiunilor maghiare de extremă dreaptă, nu doar să se delimiteze „formal” de acestea.